uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le!

Martie 11, 2008

chestionar nr. 2 – Andrei Bodiu (răspunsuri din 2003)

Filed under: chestionar nr. 2 — miculftiriadi @ 5:54 pm
1. Ce “soluţii” întrevedeţi pentru o “relansare” (difuzare/recunoaştere) a producţiei 
editoriale de poezie?

E foarte adevărat că poezia nu circulă.Ca unul care scriu şi despre cărţi de poezie, constat lucrul ăsta
prin faptul că aflu noutăţile atunci cînd primesc cărţile sau cînd ele sînt consemnate de presă. În
librăriile braşovene, ele nu se vad. Poezia a început să circule underground. Soluţia ar fi
ca acolo unde lumea mai e interesată de poezie, mai ales în universităţi, să existe nişte puncte de vînzare a cărţilor de poezie, a revistelor culturale şi a literaturii române contemporane, în general.

2. Cine şi, mai ales, cum trebuie să se implice în această “relansare”?
De la stat n-ai la ce te aştepta. Măcar dacă ar sprijini un entuziast ca tine. Poate din aria privată
să apară ceva, dar investiţia în cultură, mai ales în literatură, nu pare o prioritate nici pentru sectorul
particular.

3. Care ar fi editurile (preferabil cinci, ordine descrescătoare) pe care
le apreciaţi pentru colecţiile (numiţi) /titlurile de poezie publicate după 1989? 
(inclusiv edituri dispărute)

Proiectul cel mai coerent pentru promovarea poeziei româneşti este cel realizat de Gheorghe Crăciun şi
Călin Vlasie la editura Paralela 45. Apreciez apoi efortul pe care îl face Marin Mincu, a cărui editură, Pontica, a fost permanent deshisă faţă de poezie şi poeţi. Editura Vinea a făcut şi ea lucruri remarcabile. Ar mai fi „Dacia” de la Cluj şi braşoveana „Aula”.

4.Cum vă explicaţi faptul că,deşi majoritatea editorilor consideră poezia
“nerentabilă”(financiar),se organizează periodic(în special debuturi)de poezie?
(Curios este şi faptul că destule “jurizări” ale apariţiilor
editoriale aduc în prim-plan…prea multe premii…naţionale,nu de puţine
ori clientelare)

Ai dreptate, dar premiile „clientelare” pur şi simplu nu contează. Cu cît sînt mai multe, cu atît conteză mai puţin pentru ce înseamnă cu adevărat literatura română.

5.Credeţi că poezia contemporană are publicul pe care îl merită? Sau consideraţi 
că şi factorii “de imagine”(absenţa promovării,festivismul ieftin al festivalurilor “locale”,
“goana” după exclusivitate,devalorizarea colectiilor editoriale prin apariţii “plătite” etc) 
fac din poezia română de azi o mare necunoscută pentru cititorul accidental?

Există oare cititor „accidental” de poezie ? „Accidentalii” citesc, dacă sînt educaţi, clasici:
Eminescu, Blaga,Bacovia, poate Nichita Stănescu. Micul public de poezie, cel mai profesionalizat public
cititor din România, este la fel de profesionalizat ca şi poeţii adevăraţi.

6.Ce ştiţi despre “poezia sonoră”(nu doar sub aspect de “suport”)?

Ştiu că în ţările civilizate apar CD-uri cu poezie citită.Am primit un astfel e CD în Germania. Nu văd de
ce la noi, dacă se organizeaza un recital de poezie, cum e la Braşov „Maratonul de poezie” pe care-l fac de doi ani, nu s-ar putea vinde şi nişte CD-uri cu poeme în lectura autorilor. Proiectul „bibliotecii sonore” se poate cupla fericit cu „maratonul”.

7. În eventualitatea apariţiei pe piaţă a unor ediţii(oficiale)sonore
ale Cărţii de Poezie, ce şanse consideraţi că ar avea aceste “noi”(la noi)
“formule” să se impună? Vor interesa publicul? Dar pe autori? De ce?
Corespunde acest proiect unei tendinţe actuale? Aveţi argumente(pro/contra)
în privinţa unui asemenea proiect?

Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu cred că ideea „sonoră” a cărţii de poezie e, ca orice formă de a promova
poezia de calitate, excelentă.

8. Care ar fi primele zece titluri(ordine descrescătoare) cu care ar trebui
începută o asemenea colecţie?

Eu aş începe cu Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Petre Stoica, Nora Iuga, Şerban Foarţă, Vasile Vlad, Constantin Abăluţă, Nicolae Prelipceanu, Angela Marinescu, Adrian Popescu.

9. Care ar problemele cu care se confruntă astăzi poezia română/nivel formal(întrebarea poate fi legata de 
întrebarea cinci):
a)neglijenţa editorilor
-promovare “clientelară”(concesii financiare)
-neconcordanţa tiraj declarat-tiraj real
-subvenţii “suspecte”,de unde şi fluctuaţiile de “schemă”(cărţi anunţate la editura x apar la editura y)
-calitatea deficitară(hîrtie/grafică) a colecţiilor
-nerespectarea termenului de tipărire
-probleme cu difuzarea
-alte aspecte(de identificat)
b)confuzia valorică
c)dezinteresul masiv al cititorilor,”transferaţi” spre alte “orientări”
sau “descurajaţi” de ignoranţa unor instituţii
d) alte cauze(de identificat)

Cea mai mare problemă ai semnalat-o , dupa mine, la început : cărţile de poezie circulă foarte prost sau nu circulă…Asta mi se pare cel mai important. Au apărut cărţi foarte bune între 1990-2000, apar şi acum, aşa că poezia românească e departe de a fi moartă, cum spun pesimiştii noştri de serviciu.

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: