uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le!

martie 11, 2009

Am cartea mea, sunt cititor

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 3:13 pm

Prima ştire.

Mi-am verificat rudele din partea mamei. Trei surori şi doi fraţi. Persoane „realizate”. În afara mamei (nu-i fac eu reclamă), n-au mai citit o carte în ultimii 5-10 ani. Verişorii. Cu excepţia celor încă şcolarizaţi, nu au tangenţă cu cartea. Cel mult o cumpără pentru un cadou. Rezultatul? Bibliotecile au fost vândute în două tranşe. În 1996 (devalorizarea excesivă a leului) şi în 2006-2007 (mutat/creşterea numărului de locatari).

Pozele atestă un caracter de bibliotecă-vitrină, cu bibelouri, călăreţi şi fotografii la vedere şi un raft de cărţi în background. Cărţile se ştergeau de praf o dată pe lună şi erau aşezate „după mărime”. Ce nu intra în vitrină, ajungea în saci. Toţi cei din câmpul muncii aveau permis de bibliotecă la municipală sau la biblioteca fabricii la care lucrau.

Regula nr 1 în şcoala generală: toţi aveam permis la bibliotecă. Existau şi concursuri: „cine împrumută cele mai multe cărţi”. Mai târziu, am introdus şi varianta „cine fură mai multe cărţi”. În tot familionul (nu mă refer la părinţi), pot să afirm cu certitudine că nu există cititori activi.

II. Cifre record – un popor întreg citeşte

C. N. Aportul bibliotecii [presupune “aportul cărţii colportate perseverent în mase”, dându-se şi un exemplu : Costeşti, cu 1.000 de cititori şi 10.000 de cărţi citite !]. În: Viaţa Buzăului (1), XII, nr.1092, 11 dec. 1960, p.2.

Vrăbiescu. P. Cartea – izvor de cunoaştere [Trecând peste textul ideologizat, reţinem că : “Numai în anul 1961, prin cele 21 biblioteci comunale precum şi cele săteşti, s-au citit 205.594 volume, (iar) numărul cititorilor a atins cifra de 36.150. În: Viaţa Buzăului, XIV, nr.1204, 7 ian.1962, p.2.

Ionescu, Paul. Munca cu cartea [Bibl. com. Găvăneşti: “Din cifra de plan pe 1962 de 1.000 cititori, s-a realizat până la 1august un număr de 891 cititori” raportează bibliotecarul]. În : Viaţa Buzăului, (1), XIV, nr.1266, 12 aug.1962, p.2.

Berescu, Chiriţă. Numeroase cărţi citite [“Prin biblioteca din comuna Smeeni, anul acesta s-au împrumutat cititorilor şi s-au citit 5.500 volume”, instituţia având “peste 5.600 volume”, care asigură “cerinţele tot mai mari ale colectiviştilor”]. În : Viaţa Buzăului, XIV, nr.1298, 2 dec.1962, p.2.

5500 de volume citite la Smeeni în 1962 din 5600 de volume înregistrate… Ziua depăşeau planul pe ogor, noaptea citeau la lumânare sau la lumina focului. Sau citeau pe câmp?

Şi-acum, dacă tot poporul  e citit, făceţi-l să şi cumpere!!! Cumpăraţi cărţi ca să faceţi muşchi!

Reclame

pe ce punem pariu?

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 12:04 pm

2009 va fi anul site-urilor. Am eu aşa o impresie că vreo 4-5 scriitori f importanţi se vor orienta spre zona internautică.

Declaraţiile zilei:

După uriaşul meci de aseară, Dumitru Dragomir zice cam aşa: „Liverpool merita să se califice. Peste 200-300 de ani o să aveam şi noi o echipă care să joace un asemenea fotbal. Nu mă las, vreau să traiesc şi eu momentul acesta”.

Şi, invitat la Colocviul Tinerilor Scriitori, „Fane” răspunde şi el foarte diplomat: „Păi eu în perioada aia merg în State, ce să caut la Alba?” Aşa, şi?

V-amintiţi de poeţii buzoieni de la Primăvara Poeţilor 2008? O să avem un 2009 cu aceeaşi distribuţie memorabilă. Pariu?

„Mostre” dintr-un studiu(inedit) privind… Planul Cititorilor Români (un popor de cititori). Din campania „Cititori, mândria ţării” sau „Cititorii multilateral dezvoltaţi condamnă cu elan restul lumii”:

Din activitatea Bibliotecii raionale Buzău [Pe scurt : “De la începutul anului, 3.345 de oameni ai muncii din oraşul nostru au frecventat biblioteca raională”, care “este înzestrată cu peste 16.000 de volume beletristice, tehnice, ştiinţifice etc”, iar numărul de cititori “a crescut cu 1.022”. “Lărgindu-şi sfera de activitate – se scrie – , organizează consfătuiri şi la sate : Stâlpu, Policiori”, sprijină “bibliotecile căminelor culturale şi colţurilor roşii din G.A.C.uri ” şi “iniţiativa de a forma <<biblioteci de casă>>”]. În : Viaţa Buzăului (1), VIII, nr.598, 11 mar.1956, p.2.


V. Paul. Cartea La îndemâna maselor [“De la an la an a crescut numărul cititorilor şi al cărţilor citite la biblioteca raională Buzău.  Faţă  de anul 1952,  în anul 1956 frecvenţa cititorilor s-a dublat, numărul de cititori a crescut cu 1.511, iar al cărţilor citite cu peste 5.000 de volume (…) Metodele folosite de colectivul bibliotecii pentru stimularea gustului de citit al maselor de oameni ai muncii au fost multiple şi au dat rezultate bune. Un rol impotant lau avut manifestările de masă – organindu-se în numeroase rânduri seri de ghicitori literare şi de basm, seri literare etc. Acestea au atras un mare număr de participanţi, care apoi au devenit cititori frecvenţi ai bibliotecii”]. În: Viaţa Buzăului (1), IX, nr.755, 12 sep. 1957, p.2.


Tot mai mulţi prieteni ai cărţii [“Tovarăşa bibliotecară Corina Moldoveanu ne informează că zilnic creşte numărul cititorilor la Biblioteca centrală raională. În prezent a ajuns la 2.300, dintre care mai mult de jumătate sunt vârstnici. Numărul cărţilor citite depăşeşte 29.000. Un ajutor preţios în răspândirea cărţii în cartierele oraşului îl aduc bibliotecile de casă (11 la număr), care au împrumutat peste 4.700 cărţi la 600 de cititori. De un real folos în dezvoltarea dragostei pentru cărţi au fost manifestările organizate chiar în incinta bibliotecii, ca seri literare, lecturi în grup, seri de basm cu copiii, expoziţii etc. Dintre serile literare cele mai reuşite, putem da ca exemplu cea cu tema < Viaţa şi opera marelui scriitor M.Eminescu >”]. În: Viaţa Buzăului (1), XI, nr. 952, 6 aug. 1959, p. 2.

Popescu, Filba. Cum am reuşit să măresc numărul de cititori [Exper. Bibliotecarei din com. Pleşcoi : “Pentru a obţine cele mai bune rezultate şi cât mai mulţi participanţi la concurs (<< Iubiţi cartea >>), am luat cu mine cereri de înscriere şi cărţi cu care am pornit prin sat… Explicam importanţa citirii cărţilor, expuneam pe scurt cele cuprinse în cartea pe care aveam de gând să i-o las pentru citit, scoteam în evidenţă, din conţinutul cărţii, tocmai ceea ce îmi dădeam seama că-l interesează îndeosebi pe cititor.”]. În : Viaţa Buzăului (1), VII, nr.565, 17 nov. 1955, p.2.


Răican, Aurelia. În bibliotecile de casă [“Bibliotecile de casă sunt anexe ale bibliotecilor comunale care sprijină difuzarea şi popularizarea cărţilor, contribuind la ridicarea nivelului cultural al oamenilor de la sate. În comuna Cândeşti sunt înfiinţate peste 15 asemenea biblioteci. Responsabilele acestora caută permanent să popularizeze cartea, atrăgând noi cititori şi difuzând un număr sporit de cărţi. Între unele biblioteci de casă s-au făcut chiar întreceri.”]. În : Viaţa Buzăului (1), XI, nr. 965, 20 sep.1959, p.2.

La o bibliotecă sătească [Din amplul art.: “Într-o frumoasă casă de ţară din centrul comunei Pleşcoi, se află biblioteca. De cum intri, te impresionează ordinea şi curăţenia. Cele peste 7.000 de volume care formează fondul de cărţi sunt aranjate în rafturi după clasificarea zecimală, registrele de evidenţă sunt corect ţinute la zi, iar fişele celor 700 de cititori înscrişi, având mai mult de 6.000 de cărţi împrumutate, sunt păstrate cu grijă, uşor de găsit. Sala de lectură situată în imediata apropiere a depozitului de cărţi oferă cititorilor condiţii optime pentru studiu. Cataloagele, alfabetic şi sistematic, completate cu ultimele lucrări intrate, înlesnesc cititorilor orientarea cu uşurinţă în numărul mare de cărţi existente la bibliotecă”, condusă de bibliotecara Baltac Veronica]. În : Viaţa Buzăului, XII, nr.1019, 31 mar.1960, p. 2.

Deocamdată mă opresc aici. 700 de cititori la Pleşcoi în 1960? 6000 de cărţi împrumutate? Pauză de râs. M-aţi rupt…

Blog la WordPress.com.