uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le!

Martie 25, 2009

pariu pierdut

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 10:33 am

Imposibil să merg înainte. Tocmai când credeam c-o să recunoască omul că nu ştie să citească un mesaj şi o să-şi ceară scuze, văd că începe cu texte de genul:

„Ca sa asculti pe cineva, sa-i montezi microfoane, cum ai scris ca ai facut, iti un mandat de la un procuror, altfel este una din cele mai grave infractiuni din Codul Penal, consulta-te cu un avocat  ca sa vezi ce pedeapsa primesti, cred ca e ceva in jur de 15 ani de puscarie.”

Unde am scris eu ca am pus microfoane? cum nu sterg de pe blog, am verificat. UNDE? Textul meu spune aşa:

„Şi, apropo de campaniile de denigrare, n-ar strica să punem mâna pe nişte înregistrări audio de la niscai cursuri/seminarii. Cred că s-ar lămuri unele aspecte (inclusiv profesionale).”

Ce intelege  de-aici? Citiţi mai jos, toată polologhia penibilă despre securişti. Omul vede nu ştiu ce înregistrări.
Păi, domnule dragă, afirmi că toţi ceilalti sunt nulităţi profesionale, că n-au operă. Tocmai ca să dovedim de ce un universitar e capabil N-AR STRICA SĂ PUNEM MÂNA PE NIŞTE ÎNREGISTRĂRI, să le evalueze cineva competenţele despre care-ţi permiţi să vorbeşti.

Se  afirmă că am făcut nu ştiu ce înregistrări, pe sistem securist etc.
O tâmpenie.

Şi, culmea, tot pe mine mă acuză că aş fi pus articolul lui în supliment, când, de fapt, nu a fost în stare să citească sumarul lui.

Eu m-am lămurit definitiv. Degeaba îi explic omului de două ori, de ENŞPE ori, înţelege ce poate. Cum să mă abţin şi să nu reacţionez în acest caz, în care cineva vede texte acolo unde nu sunt şi înregistrări făcute ilegal? Măcar de complezenţă trebuie să spun că aberează, jigneşte şi o ia pe arătură. E la mintea cocoşului că e o iluzie să merg  înainte. Mai degrabă caut în cartea de telefoane din alt oraş o persoană cu acelaşi nume, ca să recunoască faptul că e penibil acest dialog.

Nu mai zic decât un lucru. Urmele securismului românesc sunt aici, în minţile oamenilor care se văd înregistraţi. E forma cea mai perversă pe care a putut-o genera un sistem totalitar. Oameni de la care ne-am fi aşteptat să fie raţionali îşi imaginează fel de fel de urmăriri şi microfoane, de parcă ar fi aşa de importanţi încât să merite astfel de eforturi.

E peste puterile mele de înţelegere să-i dau înainte cu astfel de raţionamente. NU pricep cum un universitar poate ajunge la astfel de lucruri. Chiar nu există prieteni care să-l tragă de mânecă şi să-i spună că BATE CÂMPII şi are o problemă?

Prefer să pierd pariul decât să-mi consum timpul cu astfel de inepţii, BĂI!


Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: