uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le!

Iunie 29, 2009

„Petrescu”

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 7:03 am

După SUA 94, mi s-a luat de echipa naţională. Sigur că am văzut cam toate meciurile mari de după, dar în noaptea înfrângerii cu Suedia, s-a terminat ceva. Eram şase liceeni pe balcon, la etajul 9, făcând semne către mulţimea care începea să se strângă spre centrul Buzăului. Ultimele minute ale reprizei de prelungiri nu ne mai ţineau în faţa televizorului. Ne îmbrăţişam ca proştii, săream în sus de bucurie. „Piaţa Daciei” scria pe noi! Răducioiu făcuse 2-1 şi, deşi nu exista regula golului de aur, credeam că nimic nu se mai putea întâmpla. EROARE. Din casă s-a auzit un ţipăt. Mama a început să plângă, ea care  se uita la meciuri ca să se bucure de bucuria noastră. Prunea ne-ngropase. Din momentul acela am ştiut că se terminase. Nici n-am mai coborât în stradă, mulţi n-au rezistat tensiunii şi au ieşit în faţa blocului, ca după cutremur. Am rămas cu ai mei în casă, în timp ce Tase şi Gheo urlau pe rând de jos, să afle scorul. A ieşit prost, v-aduceţi aminte.

Astăzi, la ani distanţă de când m-am detaşat de „fenomenul” fotbalului românesc, aflu că Prunea e un mare corupt, iar Popescu are dosar de colaborator în arhivele CNSAS.

Sigur că-n ultimii ani am înţeles că diferenţa dintre fotbalistul din iarbă şi omul din afara terenului e uriaşă. Hagi (de aur) e doar un exemplu. Sigur că m-am mirat că vreme îndelungată i-am iubit şi  aproape idolatrizat pe mulţi sportivi, uitând că-n afara magiei balonului sunt nişte infractori (vezi Lupu), incapabili să facă o declaraţie de presă (Iovan), să-şi recunoască limitele (Piţurcă) sau profitori ai gloriei sistemului (cazul Ghetelor de aur umflate).

Doar Petrescu şi Belodedici (culmea, cei care au ratat penalty-urile din 94) au rămas din top 5-ul personal al „generaţiei de aur” încă neatinşi de suspiciuni.

Anunțuri

Iunie 28, 2009

Mircea Cărtărescu – triplă lansare

Filed under: Lansări — miculftiriadi @ 1:39 pm
Tags:

23 iunie 1

Deşi am stat la mare distanţă, am fost teribil de emoţionat, nici nu m-am dus înprimul rând, pentru poze mai „reuşite”. Ba chiar, pe final, am zbughit-o pe alei la o bragă, iar în faţa muzeului un telefon buclucaş (20 min!) m-a blocat şi mai mult.

imagini aici

audio aici (urmează)

foto aici

Iunie 25, 2009

bloguri noi

Filed under: Proiecte — miculftiriadi @ 2:06 pm

Pentru a pune o ordine logică în arhivă, am optat pentru construirea mai multor bloguri distincte. Momentan,  patru.

interviuri: http://faracomentarii.wordpress.com

fonoteca: http://fonoteca.wordpress.com

fototeca: http://fototeka.wordpress.com

videoteca: http://cameramobila.wordpress.com

Să mai spun că toate materialele sunt originale şi nu preluate de pe unde se poate? Hai să mai spun o dată.

Iunie 21, 2009

Bookfest 2009

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 9:41 pm

Angela Marinescu si Marin Malaicu HondrariMihail VakulovskiMarta PetreuSGBMoni StanilaOana Catalina Ninu, foto un cristian, iunie 2009reduceriwhite noise, moni stanila, chilotila si oana catalina ninuelena vladareanucosmin ciotlosmarin malaicu hondrari, dan coman, white noisebookfest 2009

Iunie 20, 2009

dezbateri pentru profesionişti

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 8:15 am

Pentru a nu încurca borcanele şi a nu include interviurile în replicile pe care simt nevoia să le dau pe acest blog, am făcut un blog special pentru interviuri: http://faracomentarii.wordpress.com.

La Bookfest m-am plictisit teribil până astăzi. După episodul premiilor USR, în care m-am convins ce-nseamnă să lucrezi profesionist, la un partener intangibil cum e TVR-ul, am descoperit tot felul de dezbateri despre poezie pe la târg. Cum nimeni nu s-a gândit să mă invite măcar de formă, le-am evitat cu grijă. Practic, cu o singură excepţie, un telefon al unui editor,  m-am simţit pierdut printre profesionişti renumiţi. Deşi, carneţelele gratuite (pentru informarea corectă toate sar de 300 ex, autorii având la dispoziţie tiraj special pentru târg, spun asta pentru cei care promovează oficial poezia) circulă liber şi vor circula şi mai şi de-acum înainte.

Una peste alta, mă bucur că am amânat lansarea editurii pentru târgul următor. M-am simţit foarte prost şi am o revanşă în plus de luat. Le mulţumesc organizatorilor şi mă voi strădui să mă ridic în această vară la nivelul lor de aşteptare. Doar că în momentul în care voi ajunge şi eu cumva la acel punct, le promit că vor fi scutiţi de o întâlnire, vor avea nevoie de acreditare pentru acces, nu de o invitaţie oarecare.

Iunie 17, 2009

SGB – înregistrări de la naftalină

Filed under: Stoian G. Bogdan — miculftiriadi @ 9:12 pm

Iunie 16, 2009

SGB – un chestionar

Filed under: Stoian G. Bogdan — miculftiriadi @ 5:14 pm

SGB, foto biblioteca de poezie, 2009

I. Fişa individuală

Nume: Stoian

Prenume: George-Bogdan

Pseudonim(e) literar(e): Stoian G. Bogdan (sgb)

Data şi locul naşterii: 29.10.1983 ; Comăneşti- Bacău

E-mail: stoiangbogdan@yahoo.com

Blog/ site personal: http://sgb.ablog.ro; http://chipurile.blogspot.com

Cărţi publicate (titlu, an, editura, tiraj- când e cazul): Volumul de poezie „Chipurile” la editura Cartea Românească 2009, tiraj 800 ex.

Premii obţinute: am luat niste premii… unu’ la Gherla şi unu’ la Timişoara.

Colaborări: nu colaborez în general.

Cenacluri frecventate: n-am frecventat.

Lecturi în cenacluri, cluburi…: am citit prin Club A de câteva ori şi prin Twice, asta oficial. Neoficial am recitat şi în Bamboo.

Debut revuistic : 2001 România Literară.

Debut în cenaclu: nu.

Debut on-line (reviste literare on-line): Respiro sau Tiuk, nu mai ştiu care a fost prima.

Debut sonor (înregistrari Radio cu lecturi, casete audio difuzate public, audiobook): Am debutat la Radio Romania Cultural acu’ vreo săptămână-două la emisiunea “Generaţia 2000”.

Debut underground (ediţii fără ISBN): „sub chiştoace” colecţie „no name”, cu cel mai prost carnetel ever…

Debut în volum: „Chipurile” la editura Cartea Românească iunie 2009

II. Topuri(1-10)

1. Edituri : Cartea Românească, Polirom, Humanitas

2. Reviste literare: pana mea, România Literară, Observator Cultural

3. Bloguri / site-uri literare : http://chipurile.blogspot.com; www.clubliterar.com, etc.

4. Cartea de poezie / Cartea de proză (autori români) : Cartea de poezie : “Chipurile” de Stoian G. Bogdan şi de proză: încă n-am scris. Dar îmi plac “Craii…” lui Mateiu.

III. O…

– întrebare pentru scriitorul preferat : nu sunt un fan al monologului.

–  idee pentru o „viaţă” literară „mai bună” : habar n-am.

– problemă cu (pe) care s-a confruntat (a observat-o) de când a „intrat” în literatură : unii oameni nu mă înţeleg.

sgb 2

IV. Întrebări cu răspuns opţional:

1. Ce ţi se pare „în regulă” în lit. română actuală?

Faptul că în sfârşit am debutat.

2. Ce ţi se pare „în neregulă”?(ce te intrigă/nemulţumeşte/”atacă”)

Că nu se fac bani din literatura, decât aşa, de-o friptură fără garnitură.

3. Ai vrea să trăieşti din scris? (daca da, cum vezi posibil acest lucru) : n-aş prea vrea… pentru că eu nu scriu poveşti gen: Harry Potter sau Codul lui nea’ Vinci.

4. Cum „cuantifici” performanţa în literatură?(premii, nr. de cititori, statut literar…) : având în vedere că trăim într-o societate de consum, cu intenţii capitaliste, ar trebui să răspund că în cititori. Dar nu-i aşa. În premii? Nici atât. Statut literar? Sanchi.

5. Ai un model de performanţă? : parcă ai chestiona un fotbalist, bre…

6. Ce ar trebui să includă un management literar performant?

Ce dracu-i ăla management literar ?

V. 1. Un autoportret (în cuvinte) : dacă mai eram şi modest, eram perfect.

2. Un portret al generaţiei (unde şi cu cine te-ai încadra) : Nu vreau să fac parte din nicio generaţie. Dar dacă tot trebuie să-ţi dau un răspuns, o sa zic că mă încadrez în generaţia “iunie 2009”.

VI. 1.Ce-mi doresc/propun eu ca scriitor?

Cred ca orice scriitor sincer ar spune că îşi doreşte glorie.

2. Ce-ţi doresc eu ţie, cititorule? Ce nu ţi-aş dori(vreodată)?

Îţi doresc să fii sănătos şi fericit, cititorule. Nu-ţi doresc ce nu-mi doresc nici mie.

Iunie 13, 2009

SGB are un nou blog

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 1:10 pm

http://chipurile.blogspot.com/ este noua interfaţă prin care Stoian G. Bogdan se prezintă în calitate de autor oficial coperta SGBde această dată. Volumul, premiat de USR în urma concursului de debut, apare săptămâna ce vine la târg. Moment fericit pentru Bughi, înconjurat de un val de simpatie în ultima vreme. Curios din fire, mi-am aruncat o privire asupra noilor prieteni pe care şi i-a făcut (am postat cândva un mesaj care-l viza în privinţa derapajului prin roliteratura) şi nu m-am putut abţine să nu zâmbesc. Lideri de opinie internautică, personaje care acum câtva timp aveau păreri tranşant negative despre SGB, au devenit, brusc, aplaudaci. Bravos, Bogdane, asta da performanţă!

Foarte curând, un interviu cu proaspătul debutant, şi chestionarul de rigoare. Dincolo de rateul numit copertă, vă recomand unul din puţinii autori care încă mai tremură când vorbeşte despre propriul volum. Din fericire, atitudinea de „fată mare” a autorului constrastează puternic cu textele pe care le „produce”. Ceea ce  unii bucureşteni ar numi „băieţaş de cartier” e varianta soft a ceea ce autorul SGB are „în mânecă”. Ajuns cu (propria) forţa în literatură, poetul stăpâneşte medii care pentru cei mai „îndrăzneţi” sunt doar pe hârtie. Dar nu acesta este avantajul, în fond, limbajul şi cadrul ţin şi de imaginaţie. Aş spune că potrivirea de „caracter” dintre autor şi textul lui e cheia poveştii. Îi doresc să fie foarte atent cu apele prin care se scaldă şi să creadă, până la limită, în forţa literaturii. Şi, atenţie, Bogdane, cei care ironizau pana mea te înjurau implicit. Acum s-au reorientat, chipurile!

Iunie 8, 2009

3 nopţi cu Madox la Nottara

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 10:34 am

3 nopţi cu Madox la Teatrul Nottara

DA! AŢI AUZIT BINE. SPECTACOLUL SE JOACĂ LA TEATRUL NOTTARA, SALA GEORGE CONSTANTIN, MARŢI 9 IUNIE LA ORA 19:30.

NU UITAŢI, SUNT DOAR 100 DE LOCURI!

GRĂBIŢI-VĂ SĂ VĂ LUAŢI BILETE.

aveţi aici afişul spectacolului, jucat până acum la Galeria Montage.

afis Madox

Iunie 7, 2009

încă ne ia de proşti

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 12:40 am

Am citit cu stupoare răspunsul dat de Florin Caragiu într-un interviu acordat Danei Pitrop:

Daniela Pitrop Nuţu: „Catacombe. Aici totul e viu” nu este primul volum de versuri pe care-l semnaţi, dar cu toate acestea reprezintă debutul în poezie. Ce trebuie să înţelegem din această ignorare a primei cărţi?

Florin Caragiu: Nu este vorba de vreo ignorare în sine, ci de destinaţia şi traiectul neconexe cu câmpul literar al unei apariţii care, din acest motiv, nu poate constitui un debut literar. După cum am mai amintit cu alt prilej, volumul respectiv este unul de versificaţie ocazională, aşadar a fost scris circumstanţial, cu ocazia unui eveniment personal. Nu a fost gândit cu vreo pretenţie literară şi nu a fost destinat câmpului literar. În consecinţă nu a fost gândit ca volum de debut şi nici nu i se poate acorda acest statut. Pe când în volumul „catacombe. Aici totul e viu”, demersul artistic este asumat şi se adresează câmpului literar, aceasta fiind, cred eu, o condiţie necesară intrării în focul evaluării critice a unui volum de poezie.

Iar repetăm? De câte ori să repetăm?După ce i se explică omului că a trişat (vezi candidatura de la premiile Eminescu), după ce-mi recunoaşte că a greşit (neintenţionat, l-am crezut, deşi văd că altele erau scopurile din moment ce se laudă cu nominalizarea-nejustificată- pentru premiile României literare pentru debut), autorul revine acum cu aceleaşi considerente greu de înţeles. Ce înseamnă debut circumstanţial şi ce înseamnă debut oficial? Dezinteresul primei cărţi a fost brusc depăşit în intensitate de goana după premii a celui destinat literaturii? Asta înseamnă oficializarea scrisului? Conştiinţa nominalizărilor la premii?

Bun, ca să fie şi autorul lămurit, a fost şters de pe lista nominalizărilor (cu tot protestul editorului, pentru cei care nu au văzut premierea, avem noi imaginile) şi i s-a dat de înţeles că aceasta este a doua carte. Să sperăm că măcar de această dată va pricepe că nu există public neliterar şi cărţi neasumate. Din moment ce ţi-ai pus semnătura pe ea, îţi aparţine, chiar dacă această conştiinţă o ai doar ocazional. Dacă pe la Botoşani juriile au alte păreri, se vede treaba că pe-aici lucrurile reintră în normalitate. Felicit revista România literară pentru că nu a perpetuat această anomalie practicată prin editurile româneşti şi ascunsă subtil (prin abureli de genul „câmp literar”) de autori lipsiţi de simţul ridicolului (pentru că de onestitate profesională nu putem vorbi când scopul scuză mijloacele). Pentru chestii strict lumeşti, diplome şi premii, „argumentele” invocate de un om cum e  Caragiu îmi sunt cu atât mai neclare. Păcat.

Propun, pentru liniştea autorului, să i se acorde o nominalizare la premiile de debut pentru fiecare carte pe care o va semna de azi înainte. Invitat din oficiu, ca să acopere integral „câmpul literar” viitor.

Pagina următoare »

Blog la WordPress.com.