uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le!

august 17, 2009

se aude prin târg…

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 6:00 pm

Revista Cuvântul s-a închis. Ce se va întâmpla cu arhiva adunată?

cuvantul

Reclame

august 13, 2009

Constantin Virgil Bănescu (1982-2009)

Filed under: Constantin Virgil Bănescu — miculftiriadi @ 4:20 pm
Tags:

camera copilăriei mele

îmi amintesc visul acela   Constantin Virgil Banescu, 2001, foto un cristian
de la cinci ani
când mă trezeam
în camera copilăriei mele
(cameră pe colţ friguroasă fără pereţi dubli
la etajul al treilea)
şi căutam aerul
aerul de-afară
de-afară de tot

mă ridicam din pat
(pat dublu triplu cvadruplu înmiit de la o vreme)
ieşeam din apartament
şi începeam să cobor
spre aer
aerul de-afară
de-afară de tot

deodată
îmi dădeam seama
că aş ajunge mult mai uşor
la aer
aerul de-afară
de-afară de tot
dacă m-aş întoarce în cameră
şi aş sări de la fereastră
în iarba luminoasă din faţa blocului

aşa că mă întorceam în cameră
şi săream de la fereastră
în iarba luminoasă din faţa blocului

Priviţi-l! Un munte de seninătate. Folosea din când în când o pălărie, în poza asta din 2001 are un baston. Puteai să-l iei de excentric. Cu sanscrita, cu centura neagră, cu melodiile compuse  la instrumente africane sau colecţia de timbre.

Şi trei fotografii mai vechi, făcute pe film. Cu Marius Ianuş şi Mihail Vakulovski, cu Ioan Es. Pop, la un sediu mai vechi al Ziarului de duminică, cu Răzvan Ţupa şi Ruxandra Novac.

CV Banescu, Marius Ianus, Mihail Vakulovski, 2001, foto un cristian

Ioan Es. Pop si CV Banescu, foto un cristian

CV Banescu, Razvan Tupa si Ruxandra Novac, foto un cristian

Tocmai când începeam să cred că nu există generaţii, realitatea mă contrazice. Moartea i-a ajuns şi pe-ai noştri.  Se simte altfel. Şi nu vorbesc prostii, am multe experienţe cu ea. De-acum a ajuns şi la lupii tineri. Ajunge şi la noi.

spor la întins mâna!

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 10:10 am

IMG_2284

pe www.observatorcultural.ro.

ACUM.

ODADA.

Keful celor de la TIUK

supliment de opt pagini

alb negru, despre o revistă colorată

Pentru mocangii, pdf-ul se descarcă gratuit.

Pentru consumatori de calitate, draftul TIUK (plus încă 24 de pagini de revistă) costă cât un draft de bere la o terasă normală. Tu ce-alegi?

august 12, 2009

Supliment TIUK în Observator cultural

Filed under: supliment tiuk — miculftiriadi @ 3:45 pm

Alexandru Vakulovski, Carmina Vakulovski, Dan Perjovschi şi Mihail Vakulovski.

supliment tiuk pag 1

Keful celor de la Tiuk este suplimentul de opt pagini pe care-l veţi găsi în numărul de mâine al Observatorului cultural. Cumpăraţi-l de la chioşc, pentru că desenele lui Perjo blindează paginile. Interviuri, poze, reacţii şi lucruri noi despre cea mai importantă revistă culturală virtuală.

Iniţial, în momentul conceperii suplimentului, optasem pentru o variantă de antologie. Texte din diverse numere, alese pe sprânceană de „doctorul” Mihai.

Doar că, pe măsură ce înaintam în pagină cu interviurile, ne-am dat seama că tiparul e o armă cu două tăişuri. Poemele şi manifestele au rămas pe dinafară (chiar şi o parte din reacţiile sosite).

O fi bine, o fi rău, decideţi voi, dacă puneţi mâna pe revistă. Nu vă frige buzunarul şi mai faceţi şi-o pauză de bere, că nu strică.

Keful celor de la TIUK a fost un supliment gustat în redacţia Observatorului. Dezinvoltura şi francheţea tiukului vă sunt cunoscute, aşa că e momentul să aflăm povestea de la cei care au dus-o atât de departe.

Opt pagini pline ochi şi tot prea puţine pentru cea mai longevivă, constantă, surprinzătoare şi reinventată arhivă literară de pe netul românesc. Pentru cei care încă n-au aflat, iată pontul: http://www.tiuk.reea.net.

Tiuk – Fără egal, fără vârstă, fără complexe.

un cristian: Eşti un profesionist al interviurilor şi n-o spun din complezenţă. Există francheţe, vigoare, consistenţă, dinamism şi perspicacitate în textele tale. Încerci să te identifici cu cel din faţa ta sau laşi „momentul” să decidă tonul discuţiei? Cât de important e tonul într-un interviu faţă-n faţă?

Mihail Vakulovski: Am avut la Universitatea „Ion Creangă” din Chişinău un curs de analiză a textului care n-a mai mihail_vakulovski10existat nici până la mine, nici după ce am venit la doctorat la Bucureşti. Eram un fel de „ăla care pune întrebările”, atunci am învăţat că dacă nu-l laşi pe om să se exprime liber sută la sută n-o să iasă ceva foarte bun. Într-un interviu cel care întreabă trebuie să fie ca un arbitru bun – să nu se simtă pe teren, dar meciul să fie spectaculos şi din cauza asta, în faţă trebuie să fie cel care se exprimă, nu spectatorul (oricât de activ şi „la serviciu” ar fi el). Acum, în epoca internetului, poţi să faci un interviu faţă în faţă doar de plăcere. Şi cel care întreabă, şi cel care răspunde la întrebări poate să prefere în orice moment un interviu scris. Şi tonul e dictat de cel care răspunde. Îmi amintesc că atunci când făceam interviul cu Mircea Cărtărescu, la Motoare, era un vânt foarte mare, care ne lua foile de pe masă, iar Cărtărescu povestea fără să ia în seamă asta, avea un ton cald şi concentrat, ţinînd hârtiile cu mâna. Da, îmi amintesc foarte multe faze din interviurile faţă în faţă…

Sandu, cum au fost aceste luni pentru tine?

Alexandru Vakulovski: Ca un vis. Şi acum am încă impresia că visez şi poate la un moment dat mă voi trezi… Pentru că e greu să trăieşti doar într-un coşmar. S-au întâmplat şi lucruri bune, dar astea ţin de mine, nu de ţară. Adică pot să stau lângă mama, măsupliment tiuk 2 bucur să lucrez la revista Stare de Urgenţă. Şi cam atât cu bucuria.

De ziua mamei Tiuk

Web magazinul Tiuk

Şi-a tras strai tradiţional

Şi vă salută din Observator Cultural.

Pe 12 august revista Observator Cultural

Va găzdui un supliment Tiuk!

Interviuri Tiuk de un cristian,

Desene şi viziuni de Dan Perjovschi!

TIUK, K-avem Kef!

În campania LITERATURA ROMÂNĂ SCRIE PE MINE (fără vedete, profitori, culise şi congrese) urmează suplimentul Celebrul animal. Proiectul îşi propune să atragă atenţia asupra celor mai importante proiecte literare contemporane şi să scoată din anonimatul editorial scriitori pe nedrept puşi/lăsaţi în plan secund.


Bobiţă, Virgil, Bănescu

Filed under: 1,Constantin Virgil Bănescu — miculftiriadi @ 7:35 am
Tags:

La început a fost Bobiţă. Un tânăr care-mi povestea cu calm despre iubiri pierdute şi dragoste neîmpărtăşită. Se mutase-n Bucureşti şi făcuse ceea ce numai Ianuş mai îndrăznise să ceară – legitimarea prin poezie. Mersese la decanatul facultăţii de litere şi-i ceruse decanului să fie admis la facultate pentru că era poet.

Bobiţă avea un talent muzical atipic. Prima lui lectură la litere a fost un recital. Mi-l amintesc şi acum pe Ianuş supărat că-l tot fotografiam cântând. Apoi Bobiţă a banescudispărut o vreme. Intrase în lumea literară adevărată. Cu el am fost primele şi ultimele dăţi la Casa Verdi a Iolandei Malamen, prin el am ajuns să-l văd în carne şi oase pe Cezar Ivănescu, faţă de care avea o uriaşă admiraţie. Apoi ne-am revăzut  în acea minunată zi de început de martie când toţi greii cenaclului veniseră de-acasă cu cârpe şi detergent pentru a face curat în viitoarea sală a Bibliotecii de poezie. Şi, la final, la parodia înmormântării Bibliotecii, unde a râs copios. Cam atât. Au urmat ani de întâlniri absolut convenţionale, dar amiabile. Îmi povestea de burse, de călătorii, dar îl simţeam tot mai departe.

Virgil s-a prezentat în 2008. Mi-a spus şi mie, ca şi celorlalţi, că Bobiţă devenise Virgil. Să-i spunem Virgil. Se schimbase. Ne-am întâlnit de câteva ori, am fost împreună la Alba şi am purtat câteva discuţii pe mess. Ar fi vrut să scoată o antologie, îl ameninţasem cu un interviu (acum vreo două luni). Am amânat.

Acum când scriu aceste rânduri nefericite, Bobiţă şi Virgil au devenit, invariabil, Bănescu. Gândindu-mă la el, ca la un om bun şi un poet minunat, nu pot să nu fiu trist.

Aseară, când am auzit un zvon, n-am îndrăznit să intru pe mess. De dimineaţă, statusul lui era activat. Alarmă falsă. Doar că în dreptul lui scria: „mama şi tatăl lui Bobiţă strigă către cei ce-l cunosc că azi Bobi a plecat la steaua lui cea fără de noroc. Veniţi cu noi să-i uşurăm zborul”.

1 august 006

Constantin Virgil Bănescu s-a sinucis la 27 de ani. S-ar putea posta fotografii inedite, filmuleţe. La ce bun? Pun doar o fotografie pentru Bobiţă. Un pescăruş pe uscat. Şi o piesă.

Vor urma tămâierile. Pe lista întrebărilor pentru interviu mă opresc la cea mai intimă: „Te-ai sinucide?”  A  rămas în fişierul Bănescu. Nu mi-aş fi dorit să-i fi luat ultimul interviu.Dumnezeu să-l odihnească!

Cu bine, Bobiţă!

august 9, 2009

un interviu cu terorista

Filed under: terorista — miculftiriadi @ 9:44 am

terorista

în luna august,

pe blogul de interviuri

august 4, 2009

Trebuie să ştim că…

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 5:19 pm

Aproximativ 64% dintre români nu au folosit niciodată internetul

vezi aici

august 3, 2009

Radu Vancu la Biblioteca de poezie

Filed under: Radu Vancu — miculftiriadi @ 6:41 am
Tags:

O faptă cu caradu vancu, 2008re te-ai lăuda în faţa copiilor tăi? Un eveniment care te-a avut în centru pe tine şi care i-a bucurat nespus pe părinţii tăi?

M-aş lăuda juniorului Sebastian cu faptul că am reuşit să dezamorsez trei racheţi pe o terasă din centrul Iaşului vorbindu-le despre poezie şi recitându-le poezii – Dan Sociu şi Bogdan Creţu pot depune mărturie că aşa a fost. În ce-i priveşte pe ai mei, ultima dată când ţin minte că s-a bucurat tata a fost când am băut zdravăn, numai noi doi, singuri în casă, cinci jumătăţi de lichior (era cu puţină vreme înainte să se spânzure, cu vreo două luni sau cam aşa ceva), şi a doua zi m-a strâns în braţe, spunându-mi că era mândru că nu vomasem. Mama, pe de altă parte, era mândră că luam premiul întâi în faţa unei nesuferite de familie bună, aflată în graţiile dirigintei (şi fata, şi familia). Acum înţeleg că cele viscerale mi se trag de la tata, iar cele livreşti, de la mama.

în luna august la biblioteca de poezie

august 2, 2009

www.danielbanulescu.ro

Filed under: Daniel Bănulescu — miculftiriadi @ 2:10 pm
Tags:

Manuscrise, cronici, galerie foto, interviuri şi mult Daniel Bănulescu.

daniel banulescu, 2009, foto 4, Claudiu Isopescul

« Pagina anterioară

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.