uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le!

Decembrie 16, 2009

Ovidiu Şimonca – „Pot să vă mai enervez cu ceva?”

Filed under: Ovidiu Şimonca — miculftiriadi @ 1:21 pm
Tags:

Cel mai important debut al anului 2009  se lansează astăzi.

Faptul că o carte de interviuri va fi vedeta premiilor de debut care se vor acorda în 2010 (numai juriile absolut idioate n-ar putea premia o asemenea carte) este unul simbolic. Ca un fan al interviurilor, mă bucur, în sfârşit, că după ani şi ani de dominaţie a „literaturii mari”, interviurile ies pe piaţă într-o formulă imbatabilă. De la Iosif Sava încoace, n-am mai citit interviuri atât de vii şi de arţăgoase (în sensul absolut bun). Interviurile lui Ovidiu Şimonca redeschid în acest format o discuţie despre importanţa interviului în viaţa literară. Una cu mult mai mare decât pare în ierahizarea actuală.

Pe de altă parte, interviurile din Observator cultural ale lui Ovidiu Şimonca dau măsura unui brand. Se poate vorbi (şi spun asta ca unul care cunoaşte destul de bine arhiva revistei şi a citit cam toate interviurile publicate în cei aproape 10 ani de apariţie) de interviurile dinainte de Şimonca şi de interviurile de după Şimonca. Practic, autorul şi-a pus umărul (şi la propriu, şi la figurat) la consolidarea unui brand. Interviurile lui, reunite astăzi într-o formă cartonată, citite de mii de utilizatori(pentru că interviurile bat recordurile de accesare pe net) sunt nu doar plăcute, ci şi memorabile.

În nr 300-301 al Observatorului, Ovidiu Şimonca afirma următoarele: „La început a fost o încercare să văd dacă îmi reuşesc interviurile. După cîteva dialoguri, m-am convins că, pentru un interviu reuşit, nu trebuie să fii plat şi să-ţi îngîni intervievatul. Trebuie o anumită tensiune, care de multe ori a existat chiar de la prima întrebare, trebuie să te contrazici cu invitatul tău, să-l întrerupi şi să nu accepţi pe nemestecate explicaţiile. Pe urmă am văzut ce rol important are o fotografie reuşită. La finalul anului, parcurgîndu-le din nou, mi-am dat seama că interviurile Observatorului cultural contureaza o lume culturală, cu angoase, reuşite, nelinişti şi stări de graţie.”

Ca şi co-autorul lor, pentru că, vorba-ceea,  sunt o operă colectivă, interviurile percutează, intrigă, stârnesc şi prelungesc viaţa şi opera unui scriitor. Forţa lor e reală şi nu lasă loc de interpretări naive. Mă bucur că „Interviul” capătă substanţa etichetei editoriale, devenind prizabil şi pe calea raftului de librărie, vizibilitatea premiilor şi, poate, importanţa reală în strategiile literare încrâncenate şi prăfuite.

„Am dorit să strîng într-o carte nume reprezentative ale culturii române (Nicolae Manolescu, Matei Călinescu, Mihai Şora, Matei Vişniec, Antoaneta Ralian, Andrei Pleşu, Andrei Şerban, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Alexandru Paleologu, Gabriela Adameşteanu, Gheorghe Crăciun, Dumitru Ţepeneag, Nora Iuga, Gabriel Liiceanu, Gabriela Melinescu, Ştefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Gelu Ionescu, Petru Cimpoeşu, Bujor Nedelcovici, Mircea Horia Simionescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureş). Sînt personalităţi care pot depune mărturie despre timpul tumefiat în care ne mişcăm, despre tranziţia apăsătoare, despre balansul între două lumi: comunistă şi postcomunistă. Selecţia mea a urmărit ca, prin aceste interviuri, să arăt care au fost şi sînt personajele acestei lumi, marile teme, marile frămîntări, ce plăceri, ce idiosincrazii, ce obsesii există în cultura română de azi.”

”Este vorba de 25 de interviuri, un best of, o selecţie din cele peste 150 de interviuri pe care le-am publicat în ultimii 5 ani în revista Observator Cultural. Am ales cele mai importante nume din cultura română, oameni trecuţi de o anumită vîrstă care povestesc relaxat despre apropierea morţii sau despre bătrîneţe ca stare bună, cum a fost Livius Ciocârlie, dar şi despre dragoste şi relaţiile lor amoroase, cum a fost Mircea Horia Simionescu. Iar titlul volumului provine de la un interviu realizat cu scriitorul Gabriel Liiceanu în 2006, interviu considerat de criticul Dan C. Mihăilescu cel mai hărţuitor interviu din presa românească de după 1990.”

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: