uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le!

Decembrie 29, 2010

un an cu blogul Norei

Filed under: Nora Iuga — miculftiriadi @ 2:35 pm
Tags:

Cum trece timpul! E 29 decembrie, zodia capricornului. Azi blogul meu împlinește un an. Prin grația lui Dumnezeu și voința lui un cristian. Peste șapte zile împlinesc 80 de ani. Prin grația lui Dumnezeu și voința mea. Întineresc, deci.

„La mulți ani, blogule! Am de gând să te fac carte.”

„La mulți ani, Nora!”

„La mulți ani, vouă tuturor, urătorilor și înjurătorilor mei. Deopotrivă!”

Nora Iuga, 29 decembrie 2010

Decembrie 23, 2010

bilanț 2010

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 4:09 pm

Un an pe alocuri bun. peste 40 de interviuri filmate, 3 documentare în stadiu final, 20 de interviuri tipărite (cele mai importante: Ana Blandiana/Romulus Rusan, Mircea Ivănescu, toate acestea în colaborare, Nora Iuga, Ion Cucu, Gabriel Chifu, Elena Vlădăreanu, Cosmin Perța, Ioana Nicolaie), un an plin cu biblioteca de poezie, blogul Norei, un Târg Alternativ de Carte, 9 cărți tipărite la Casa de pariuri literare, seria de întâlniri unu și unu din Club A, turneul de lectură prin licee al Observatorului cultural, prezența cu stand la Gaudeamus. Se putea mai mult, dar am mai lăsat și pentru 2011. Ultimul an literar. Nu vă speriați, am păstrat ce e mai bun la sfârșit. Totul pe o singură carte.

Cel mai important moment: întâlnirea cu Mircea Ivănescu

Cel mai penibil moment: Colocviul Tinerilor Scriitori (după ce garantasem o găzduire mai bună decât anul trecut,  mi-am dat seama că o parte dintre organizatori, lucru confirmat ulterior, își făcuseră alte calcule pentru fraieri. La acea dată, protestul de a nu mai servi masa alături de gazde părea o excentricitate, după câteva săptămâni, răspunsurile primite mi-au confirmat intuiția de moment)

Cel mai solicitant moment: Târgul Alternativ de Carte

Cea mai mare împlinire: asocierea cu Victor și realizarea Casei de pariuri literare

Cel mai amuzant eșec: respingerea MM de la publicare, cu explicații absolut delirante (primite chiar de la cel care respinsese cartea și mă lua drept confident, fără să știe că-mi povestea tocmai ce scrisesem)

Cartea anului: Aer cu diamante

Rateul anului: antologia lui DDM

Călătoria anului: Berlin

Cel mai așteptat moment: Săvârșinul

Cel mai amuzant moment: sun la numărul de telefon pe care mi-l lasă Matei Vișniec pe mail, pentru a fixa întâlnirea de la unu și unu. Aud o voce de femeie: „Bună ziua, aș dori cu domnul Matei Vișniec, vă rog!” Femeia râde, râde prelungit, cumva familiar. După aproape 20 de secunde, îmi spune: „M-ați făcut să râd teribil. Nu știu cine sunteți, dar și eu aș vrea să dau de Matei Vișniec. Sunt Dorina Lazăr.”

și un scurt fragment din puținele interviuri acceptate, alături de fotografia anului

Care e treaba cu MM-ul? Va fi o surpriză pentru cei care nu te vedeau scriitor.

Păi nici nu sunt scriitor. Sunt personal literar auxiliar. Prețuiesc scriitorii foarte mult, pe mulți dintre cei mai importanți scriitori români îi cunosc personal și nu vreau să fiu scriitor. Nu pot asocia niște autori de cărți tipărite cu statutul de scriitor. Mă amuză mai ales cei care se recomandă scriitori printre nescriitori și nescriitori printre scriitori. Pentru mine, scriitori sunt Mircea Horia Simionescu, Mircea Cărtărescu, Mircea Ivănescu… Cum să fiu eu scriitor ca ei? Am o mare rezervă în ceea ce privește calitatea de scriitor a multora. Tocmai de aceea sunt mulțumit cu acest statut: personal literar auxiliar. Cât privește MM, e un pariu. Am vrut să văd dacă pot scrie un roman bun. Atâta tot. Dacă e bun nu înseamnă decât atât, că e bun, nu că sunt scriitor. Dacă nu e bun, nu-nseamnă nimic. Dar să așteptăm, sunt un tip răbdător, știu ce-nseamnă să faci  o surpriză celor care nu se-așteaptă. Și, fără să mă laud aiurea, surprizele îmi ies.

„Morţii Mă-tii nu-i o carte, e o înjurătură, cea mai abjectă, adresată celei mai abjecte dintre lumi. Pute a scârnă şi a descompunere. O înjurătură pe care umilinţa i-o aruncă în faţă nepăsării. Dostoievski e scriitorul meu preferat, spune un cristian. Se vede!” (Nora Iuga)

Decembrie 22, 2010

Anul editorial Nora Iuga

Anul editorial Nora Iuga la Casa de pariuri literare aduce în debutul lui 2011 un volum de blog.

 12 luni, 12 cărți.

În luna ianuarie, primul volum: 80.

 La un an după lansarea blogului, primul titlu al colecției Blogstory.

“Ce sunt eu altceva decât o sticlă de şampanie? Când sare dopul fac PAC. Şi numai spuma se mai alege din tot ce-am spus.”

Nu e ușor să ai parte de un scriitor care să vrea să experimenteze nu doar formal. Să știe să se reinventeze, dar nu de dragul de a căpăta nu știu ce trafic. Nora Iuga are acest dar. Iubește viața, iubește publicul, iubește literatura și le poate face declarații de dragoste fără să se teamă de ridicol sau de ce spune lumea.

 80 este un blogstory plin de dragoste. Nici nu contează dacă e primul sau al zecelea blogstory din literatura română. E un blogstory adevărat, al unui scriitor care nu ține să influențeze, ci să se lase (vorbă mare) influențat de schimbările lumii contemporane.

Decembrie 21, 2010

21 decembrie

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 3:29 pm

Anul trecut, orice trust de presă, orice ziarist cu pretenţii, orice instituţie ţinea să evoce, la 20 de ani, Revoluţia (sau ce-o fi fost ea, îi voi spune Revoluţie pentru că aşa m-am obişnuit). După numai un an, televiziunile vorbesc despre bugetul lui Boc, despre fondurile stucturale ale nu ştiu cărei marionete portocalii şi despre drepturile revoluţionarilor închipuiţi. O ţară care nici măcar nu e în stare să-şi păstreze memoria recentă. Mi-e absolut ruşine să ies pe stradă şi să văd atâţia proşti, după 20 de ani.

Decembrie 20, 2010

antologia tiuk

Filed under: tiuk — miculftiriadi @ 2:35 pm
Tags:

cum zicea şi Moş Mihai, înainte de MM, apare antologia Tiuk!

Decembrie 19, 2010

Gaudeamus 2010

de pe www.sorinbogdan.ro

Decembrie 18, 2010

proști, dar din ce în ce mai mulți

Filed under: 1 — miculftiriadi @ 10:51 am

În loc să se bucure că luna decembrie e luna libertății, mulți agarici regretă comunismul. Sigur că nu vorbesc despre tinerețea în cauză, despre ceea ce pot înțelege și nu nega: tinerețea e în orice epocă (de aur sau de  tinichea) o formă de libertate. Nu despre acest tip de regret vorbesc aici. Acesta nu se contestă, este real și indiscutabil corect.

Dar pe nostalgicii care vorbesc despre salarii, locuri de muncă, respect față de cetățenii patriei nu-i pot tolera. Și, ca să le mai dau o lovitură în ceea ce cred și azi că ar fi ingeniozitatea poporului, le prezint (via sport.ro) și o dovadă că formele fără fond ne bântuie în continuare: un produs tipic românesc, în fapt, o copie oarecare.

 iată prima mașină a lui Platini. veți crede ca e o Dacie, ei bine, nu. pentru nostalgicii comuniști (din ce în ce mai mulți și mai duși cu pluta portocalie) se va mai spulbera un mit. dacia nației nu prea e a nației(în caz că nu știau).

Decembrie 17, 2010

azi la Arhitectură

Filed under: Nora Iuga — miculftiriadi @ 2:08 pm
Tags: , ,

Decembrie 15, 2010

două conferințe de excepție

Decembrie 14, 2010

Zilele Scriitorilor Români

ZSR este un proiect intern, care încearcă să reunească scriitori români reprezentativi prin tipuri diferite de activități (întâlniri neconvenționale, aniversări, conferințe și lecturi), fără să pună accent pe ecoul jurnalistic și zarva televizivă sau blogosferică.

Imaginați-vă cum ar fi ca Mihai Șora, Geo Șerban, George Bălăiță, D.R. Popescu, Solomon Marcus, Ion Gheorghe, Livius Ciocârlie, D. Vatamaniuc, T. Vârgolici și toți ceilalți invitați să stea la fotografie și la interviuri de două minute pe post, când se pot întâlni relaxați, să ciocnească împreună un pahar de șampanie. Pentru că scopul acestor întâlniri între seniorii (la propriu și la figurat) literaturii contemporane este să fie aplaudați nu ca vedete (de tipul 10 pentru România), ci ca scriitori reprezentativi pentru Uniunea Scriitorilor din România și tot ce înseamnă literatură română.

Activarea arhivei USR (de la CD-ul cu autori români produs de Uniune în 2000, până la expoziția Ion Cucu) și elementele de experiment (desenele lui Dan Perjovschi, neașteptat de găsit într-o clădire istorică) dau acestor zile un aer liniștit și simbolic. După o seară Nora Iuga în Club A, astăzi a venit rândul unor aniversați în 2010 (70, 75, 80, până la 94 de ani) să se întâlnească într-un spațiu vital devenirii lor ca scriitori. Fără zgomote, blitzuri, zarvă și pompă.

Pagina următoare »

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.