uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le!

februarie 26, 2008

chestionar nr. 2 – răspunsuri Mihai Ignat (2003)

 
1. Ce "soluţii" întrevedeţi pentru o "relansare" (difuzare/recunoaştere) a producţiei
editoriale de poezie?
2. Cine şi, mai ales, cum trebuie să se implice în această "relansare"?
 
 mihai-ignat.jpg
1-2.Nu întrevăd soluţii, dat fiind faptul că ele nu depind de mine, autorul
de poezie (lansările nu sînt o soluţie, nici povestea eroic-ridicolă
cu vîndutul cărţilor proprii la o tarabă...), ci de editori şi de difuzori.
Iar editorii şi difuzorii nu sînt interesaţi cu adevărat de promovare/difuzare
decît în ceea ce priveşte numele deja celebre (foarte puţine, de altfel). De ce?
Editorii pentru că: mulţi autori îşi plătesc apariţiile; multe apariţii sînt
(sau măcar erau)subvenţionate (nu atît nominal, individual, cît prin prezenţa
într-o colecţie, serie etc.); tirajele fiind mici iar preţul cărţii fiind
relativ derizoriu, nici măcar vînzarea tuturor exemplarelor nu duce la profit ş.a.
Difuzorii pentru că: preţul relativ mic al cărţii nu le aduce cine ştie ce profit;
poezia nu are mulţi cumpărători. După cum se vede, e vorba de un adevărat cerc vicios.
3. Care ar fi editurile (preferabil cinci, ordine descrescătoare) pe care
le apreciaţi pentru colecţiile (numiţi) /titlurile de poezie publicate după 1989? 
(inclusiv edituri dispărute)
Într-o ordine aleatorie: Marineasa, Pontica, Vinea, Paralela 45, Cartea Românească
4.Cum vă explicaţi faptul că,deşi majoritatea editorilor consideră poezia
"nerentabilă"(financiar),se organizează periodic(în special debuturi)de poezie?
(Curios este şi faptul că destule "jurizări" ale apariţiilor
editoriale aduc în prim-plan...prea multe premii...naţionale,nu de puţine
ori clientelare)
Concursurile de poezie, pînă la urmă nu foarte numeroase
(mă refer la cele semnificative şi statornice - nu judeţene şi/sau moarte
după una-două ediţii, nu presupun zeci de autori care ar urma să fie publicaţi,
ci doar cîţiva (dacă nu doar unul sau doi), ceea ce nu implică sume exorbitante.
Editorii care riscă publicarea fie sînt prieteni cu membrii juriului
(sau chiar fac parte din juriu),
fie, de dragul unui oarecare prestigiu adus de concurs, acceptă să piardă nişte bani
(dar ţin să observ că asta se întîmplă din ce în ce mai rar).
Pe de altă parte, mie nu mi se pare
că aceste concursuri, fie şi (autointitulate) naţionale, sînt chiar aşa de numeroase.
Şi am impresia că se răresc pe zi ce trece...
5.Credeţi că poezia contemporană are publicul pe care îl merită? Sau consideraţi 
că şi factorii "de imagine"(absenţa promovării,festivismul ieftin al festivalurilor "locale",
"goana" după exclusivitate,devalorizarea colectiilor editoriale prin apariţii "plătite",etc) 
fac din poezia română de azi o mare necunoscută pentru cititorul accidental?
Poezia contemporană bună nu are publicul pe care îl merită. În primul rînd
pentru că e difuzată prost şi nu ajunge la toţi cei care ar putea fi interesaţi de ea.
În al doilea rînd pentru că poezia proastă, prezentă în exces şi comentată în exces
(de critici incompetenţi, fără gust etc.), perverteşte şi "derutează" gusturile prezumtivilor,
foarte tineri cititori.Pe de altă parte, e o greşeală să credem că cititorii de poezie sînt o masă
semnificativă; în fond, cititorul de poezie nu e unul "obişnuit", de romane - să zicem 
(să nu ne facem iluzii: Eminescu e cunoscut ca nume, ca simbol naţional etc., dar nu e citit 
de cei mulţi decît la nivelul celor cîteva texte din manuale)
6.Ce ştiţi despre "poezia sonoră"(nu doar sub aspect de "suport")?
Că nu există, dar n-ar strica să apară.
7. În eventualitatea apariţiei pe piaţă a unor ediţii(oficiale)sonore
ale Cărţii de Poezie, ce şanse consideraţi că ar avea aceste "noi"(la noi)
"formule" să se impună? Vor interesa publicul? Dar pe autori? De ce?
Corespunde acest proiect unei tendinţe actuale? Aveţi argumente(pro/contra)
în privinţa unui asemenea proiect?
Ediţiile sonore vor interesa cu siguranţă autorii, dar nu publicul larg.
Totuşi, în măsura în care tirajul ar fi atît de mare încît preţul unei casete
să fie scăzut, sfera s-ar lărgi niţeluş. Schimbarea suportului va interesa, însă,
consumatorii "de hîrtie" (prin noutatea formulei, prin faptul că poezia se "personalizează"
prin vocea autorului). Proiectul ar putea avea oarecare succes dacă ca fi foarte bine
mediatizat, 
dacă preţul casetei va fi rezonabil, dacă respectivele casete vor avea o difuzare mult mai bună 
decît aceea a cărţilor de poezie.
8. Care ar fi primele zece titluri(ordine descrescătoare) cu care ar trebui
începută o asemenea colecţie?
În ordine aleatorie: Poeme de amor, Tomografia şi alte explorări, Ieudul fără ieşire.
Şase cînturi pentru cei care vor să închirieze apartamente, Deadevă, Dragoste şi bravură,
Singurătatea colectivă, Bucla, Time-out, E vremea să porţi cercei.
9. Care ar problemele cu care se confruntă astăzi poezia română/nivel formal:
a)neglijenţa editorilor
-promovare "clientelară"(concesii financiare)
-neconcordanţa tiraj declarat-tiraj real
-subvenţii "suspecte",de unde şi fluctuaţiile de "schemă"(cărţi anunţate la editura x apar la editura y)
-calitatea deficitară(hîrtie/grafică) a colecţiilor
-nerespectarea termenului de tipărire
-probleme cu difuzarea
-alte aspecte(de identificat)
b)confuzia valorică
c)dezinteresul masiv al cititorilor,"transferaţi" spre alte "orientări"
sau "descurajaţi" de ignoranţa unor instituţii
d) alte cauze(de identificat)
Problemele colaterale ar fi: promovarea clientelară, subvenţionarea preferenţială,
difuzarea dezastruoasă, confuzia valorică, dezinteresul masiv al cititorilor.

Chestionar datat 2003, aplicat în vederea promovării ediţiilor sonore ale cărţii de poezie. 
Foarte scurte pasaje au fost introduse într-o anchetă dedicată "ediţiilor sonore", publicată
în Ziarul de duminică.Ediţia sonoră underground (la reportofon)a cărţii "Klein spuse" a fost 
înregistrată de autor şi difuzată public la Târgul Gaudeamus, audiţie soldată cu "dispariţia" 
reportofonului. Şi să mai spună cârcotaşii că "fanii" poeziei n-ar face orice! 
Orice ar încerca să acrediteze cei care au un dinte împotriva poeziei, datele certe confirmă faptul că datorită
rolului "oarecare" jucat de poeţi, editurile româneşti s-au orientat spre editarea cărţilor scriitorilor
români. Şi, înainte de a da prozei întâietatea necesară (discuţia e mult prea amplă), au fost (asta e realitatea)
antologiile de poezie. Deci, domnilor şi doamnelor, fiţi răi, dar fiţi şi informaţi când faceţi caterincă
de "poezia" în ansamblu. Nu prea iese socoteala şi nici nu prea are cine s-o ţină."Puştismele" nu reprezintă o scuză onorabilă.
 
 Că tot vorbim despre poezie...În liceu, la o clasă paralelă, exista un tip ce se dădea interesant şi spunea 
fetelor că scrie poezie.În plus, râdea nevoie-mare de toţi poeţii liceului(m-a ferit soarta!) De câte ori îl rugam 
să ne arate şi nouă, ne-ntorcea spatele.Oare pentru că-şi lipea cu o meticulozitate de invidiat o foaie pe care scria "POET"? 
Era scriitor, băiatul.Nu ştiu câte fete au muşcat momeala, dar ştiu că n-am citit nimic din respectivul "poet". Astăzi proza 
avocaturii l-a făcut celebru. 
Nu ne-am mai întâlnit (sper că aerul de "rasă superioră" a fost o fază pe care a depăşit-o).Mi-am amintit de el pentru că am
descoperit şi alţii care i-au preluat "poezia". Aflându-mă la o lansare a revistei, am reperat un "poet". Doar că tricoul ţinea loc
de foaie. Ideea e aceeaşi. "Scria" pe spate, ce pana mea!

Reclame

februarie 14, 2008

Alexandru Vakulovski

Filed under: camera literară foto,chestionar nr.1,micul ftiriadi,Scriitori — miculftiriadi @ 12:54 pm

au apărut tiuk!(nr 18) şi stare de urgenţă(nr 3), aşa că scoatem de la naftalină nişte răspunsuri potrivite momentului. Pe Sandu îl găsiţi pe http://vklvsk.blogspot.com/ 

Ridicat de ia însuşi

concept editorial underground

Baza de date – Autori                               

Fişa individuală                  în micul ftiriadi, nr tiuk, 20 mai 2003

Nume: Vakulovski

Prenume: Alexandru

Pseudonim(e) literar(e): Sandu Vaculovschi, Alexandru Canzoni, Sachi

Data şi locul naşterii: 9 aprilie 1978, Republica Moldova (Antoneşti, jud. Tighina)

e-mail: vakulovski@yahoo.com

Cărţi publicate: Pizdeţ (Aula, 2002), Oedip regele mamei lui Freud (Aula, 2002), Ruperea (Ridicat de ia însuşi, 2002)

Premii obţinute: Premiul Fundaţiei Esinencu, 2002, pentru Pizdeţ

Colaborări: Tiuk!, Contrafort, Steaua, Apostrof, Viaţa românească…

Cenacluri frecventate: KLU

Lecturi în cenacluri, cluburi…: La Serioja (Chişinău), Litere Cărtărescu (Bucureşti), KLU (Cluj)

Debut revuistic: Steaua Roşie (…1989, Ştefan Vodă)

Debut în cenaclu: La Serioja (Chişinău)

Debut on-line (reviste literare on-line): Tiuk!

Debut sonor (înregistrări Radio cu lecturi, casete audio difuzate public): ProFM Cluj, 2002, KLU în colaborare cu radio pirat FF (Cluj), 2003, Radio MIX, 2003

Debut underground: 2002, Ruperea

II. Topuri (1-10)

1. Edituri: Nu avem edituri de top, poate ajung cîndva alea care sînt acum underground

2. Reviste literare: Tiuk

3. Cartea de poezie: Dacă ţi-aş răspunde, ai zice că sînt prea subiectiv…

ianus-sandu-si-mihai.jpg Marius Ianuş, Sandu şi Mihai Vakulovski (Litere Bucureşti, 2000 – inedit)

III. O…

– întrebare pentru scriitorul preferat: Da’ de ce, băi?

– idee pentru o „viaţă” literară „mai bună”: Cuba

– problemă cu (pe) care te-ai confruntat (ai observat-o) de cînd ai „intrat” în literatură: Cine a furat, totuşi, sandwichul?

IV. Întrebări cu caracter opţional:

1. Ce ţi se pare „în regulă” în literatura română actuală? Nimic

2. Ce ţi se pare „în neregulă”? (ce te intrigă/nemulţumeşte/”atacă”?) Totul

3. Ai vrea să trăieşti din scris?(dacă da, cum vezi posibil acest lucru): Da.

4. Cum „cuantifici” performaţa în literatură? (premii, nr. de cititori, statut literar…) Nu ştiu, probabil mulţi bocanci, tricouri, bere…

5. Ai un model de performanţă? Eminem

6. Ce ar trebui să includă un management literar performant? Bani

V. 1. Un autoportret (în cuvinte): Ras, la computer, cafea, ţigări, Paraziţii, Luna Amară, Andrei Gheorghe

2. Un portret al generaţiei (unde şi cu cine te-ai încadra): O generaţie din internet-cafe-uri, mult hip-hop& rock

VI. 1. Ce-mi doresc/propun eu ca scriitor? „Din 2 cuvinte 3 le zic în glumă, / Măcar o dată-n viaţă vreau să fut pe Lună/ Din 2 zile 3 tot trec în glumă/ Măcar o dată-n viaţă am să fut pă Lună.”

2. Ce-ţi doresc eu ţie, cititorule? Ce nu ţi-aş dori (vreodată)? Lectură plăcută! Să nu te afli în WTC!

ianuarie 27, 2008

Mariana Marin – Mutilarea artistului la tinereţe

înregistrare şi fotografie – iunie 2001, Biblioteca de poezie de la Litere (Bucureşti)

ianuarie 20, 2008

PoZa zilei (Ovidiu Chihaia, Răzvan Ţupa, Ionuţ Chiva, Ruxandra Novac, Marius Ştefănescu)

Filed under: camera literară foto,poZa zilei,Scriitori — miculftiriadi @ 9:21 pm

razvan-ovidiu-marius-ruxandra.jpg

Târg de autori, Club A, 2003

ianuarie 7, 2008

poZa zilei (Nicolae Manolescu)

Filed under: camera literară foto,Nicolae Manolescu,poZa zilei,Scriitori — miculftiriadi @ 5:46 am

manolescu.jpg

2008 – apariţia Istoriei critice şi 40 de ani de România literară.

o poză(inedită) de Crista Filip din octombrie 2002, lansarea de la Litere: „Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu” (editura Aula)

ianuarie 6, 2008

poZa zilei (Cezar Nicolescu, Domnica Drumea, Marius Ianuş, Ionuţ Chiva – 2001)

fracturistii.jpg

Cezar Nicolescu, Domnica Drumea, Marius Ianuş, Ionuţ Chiva, un cristian

foto: Crista Filip (fotograf oficial Biblioteca de poezie; n-ar strica să precizaţi autorul, aşa e corect şi frumos)

ianuarie 4, 2008

Dumitru Crudu

concept editorial underground Ridicat de ia însuşi

în Micul Ftiriadi, volantă săptămînală cu aer(e) literar(e), nr. 0, 1 aprilie 2003

Baza de date – Autori

I. Fişa individuală

Nume: Crudu

Prenume: Dumitru

Pseudonim(e) literar(e): foarte multe

Data naşterii: 8 noiembrie 1967

Cărţi publicate (titlu, an, editura, tiraj – cînd e cazul): Falsul Dimitrie (poezie), ed. Arhipelag, Tg.Mureş, 1994; E închis vă rugăm nu insistaţi (poezie), ed. Pontica, Constanţa, 1994; Şase cînturi pentru cei care vor să închirieze apartamente (poezie), ed. Paralela 45, Piteşti, 1996; Crima sîngeroasă din staţiunea violetelor (teatru), ed. Arc, Chişinău, 2001; Salvaţi Bostonul (teatru), ed. Cartier, Chişinău, 2001

Piesa America unu a apărut în antologia piesei scurte din Europa Centrală şi de Est, Milano, Italia; Piesa Un vals de adio aproape ca în Bertolluci a fost inclusă într-o antologie care a văzut lumina tiparului la Botoşani, România şi într-o culegere electronică apărută sub egida Teatrului Invizibil din Cluj. A fost tradus în franceză, italiană, germană, rusă, maghiară şi engleză.

II. Premii obţinute: Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (filiala Braşov), 1995; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 1995; Premiul pentru experiment al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO), 1997; Premiul doi al Ministerului Culturii din Republica Moldova, Concursul de Dramaturgie, 1999; Premiul întîi al Ministerului Culturii din Republica Moldova, Concursul de Dramaturgie, 2001; Premiul Concursului de Dramaturgie din Botoşani, 2001; Premiul Departamentului de tineret al Republicii Moldova, 2001

Colaborări: Vatra, Contrafort, Basarabia

Cenacluri frecventate: Interval din Braşov

Lecturi în cenacluri /cluburi: Interval din Braşov

Debut revuistic: Calende, Piteşti, 1992

Debut în cenaclu: Interval, 1992

Debut on-line (reviste literare on-line): Tiuk!, 2002

Debut sonor: Radio Iaşi, piesa Accidentul…

Debut underground: aştept să debutez

Debut în volum: Falsul Dimitrie, 1994

dumitru-crudu.jpg Colocviul Tinerilor Scriitori, mai 2007, Cluj

III. Topuri

poezie (1990-2002): Ianuş, Sandu Vakulovski, Mihai Vakulovski, Ştefan Baştovoi, Iulian Fruntaşu, Ruxandra Novac, Irina Şipeţean, Ghenadie Postolache, Nicolae Fechete, Florin Oancea

Edituri: Cartier

Reviste literare: Vatra

IV. Întrebări cu răspuns opţional:

1. Ce ţi se pare „în regulă” în literatura română actuală? Cearta dintre neomoderni, postmoderni şi cei tineri.

2. Ce ţi se pare „în neregulă”? (ce te intrigă/nemulţumeşte/”atacă”) Mă nemulţumeşte şi mă atacă izolarea la care este condamnat scriitorul român şi lipsa de circulaţie a textelor pe care le produce.

3. Ai vrea să trăieşti din scris? (dacă da, cum vezi posibil acest lucru?) Sigur că aş vrea să trăiesc din scris şi mă solidarizez cu Mircea Cărtărescu şi propunea pe care acesta a făcut-o ca toţi cei care scriu să declare un fel de grevă japoneză şi să nu mai publice sau să apară la televiziune dacă nu vor fi plătiţi pentru asta. Este anormal ceea ce se întîmplă acum, cînd meseria de scriitor a devenit una secundară, cînd mai întîi eşti ziarist sau profesor şi în timpul liber eşti prozator sau dramaturg. Ar trebui să fie invers. Din păcate însă, în cultura noastră editorul şi criticul literar sînt mai importanţi decît prozatorul şi poetul, iar regizorul este mai important decît dramaturgul. Am ferma convingere că scrisul ar trebui să devină o meserie rentabilă care i-ar putea ademeni pe acei care vor să facă bani. Acest lucru ar fi posibil printr-o regîndire a funcţiilor literaturii. Ar trebui ca literatura să ajungă din nou în avangarda realităţii. Numai în cazul acesta, în opinia mea, cărţile se vor cumpăra ca pîinea caldă. Dar aceasta nu e singura soluţie. Sînt cu mult mai multe, bineînţeles.

4. Cum „cuantifici” performanţa în literatură ? (premii, nr de cititori, statut literar…) Performanţa în literatură poate fi cuantificată după rezonanţa experimentală, estetică şi socială a textelor pe care le scrii. Fără doar şi poate că sînt şi texte produse acum şi care vor împuşca mult mai tîrziu. Premiile literare sînt, de cele mai multe ori, împărţite între tot felul de grupări literare. Chiar şi jocul hazardului este exclus aici. Nu este vorba neapărat despre cutare sau cutare scriitor, ci despre gaşca ascunsă în spate. Poate, de aceea, premiile literare nici nu mai reuşesc să impună operele literare şi să contribuie la epuizarea tirajului din librării, ci numai să conserve ierarhiile literare existente deja.

5. Ai un model de performanţă? Mircea Cărtărescu, Saviana Stănescu, Alina Nelega, Marius Ianuş şi Sandu Vakulovski.

6. Ce ar trebui să includă un management literar performant? Un management literar performant ar trebui să împletească munca de sociolog, producător de reclamă, comerciant, cu cea ce critic. Ar trebui să descopere numitorul comun între orizontul de aşteptare al publicului şi zonele nedefrişate din literatură.

V. 1. Un autoportret: Scriu teatru pentru cei plecaţi din Republica Moldova şi din România.

2. Un portret al generaţiei (unde şi cu cine te-ai încadra): Portretul generaţiei mele se află într-o continuă mişcare, de aceea, nici nu aş putea spune mare lucru despre asta. Cu toate acestea, îmi plac foarte tare acei scriitori tineri care iubesc viaţa şi oamenii din ţara asta. Îmi plac acei scriitori care iubesc oamenii de pe stradă, chiar şi dacă aceştia sînt tîlhari sau vagabonzi. Îmi plac acei scriitori care şi-au păstrat o anumită nebunie în ei şi care nu şi-au pierdut gustul aventurii. Îmi plac acei scriitori care iubesc să călătorească prin ţară de dragul de a-l vedea la Cluj pe Sandu Vakulovski sau pe Marius Ianuş la Bucureşti. Din păcate însă, asemenea scriitori sînt foarte puţini.

VI. 1. Ce-mi propun/doresc eu ca scriitor? Îmi propun să scriu o literatură fracturistă, care i-ar putea face pe oameni să iubească pînă şi cel mai neînsemnat orăşel prin care trec sau în care trăiesc. De exemplu, orăşelul Corneşti din Republica Moldova.

2. Ce-ţi doresc eu ţie, cititorule? Ce nu i-aş dori (vreodată)? Să citească acest interviu.

Ruxandra Novac

concept editorial underground Ridicat de ia însuşi

în Micul Ftiriadi, nr. 10 volantă săptămînală cu aer(e) literar(e), tiraj 105 ex (se distribuie gratuit), 24 iunie 2003

 I. Fişă individuală – autori

Ruxandra Novac

Data şi locul naşterii: 24 iunie 1980, Făgăraş

Cărţi publicate: –

Premii obţinute: –

Colaborări: Poesis, Interval, Erată, Fracturi, Vatra, Tiuk!, Ziua literară

Cenacluri frecventate: Interval, Litera 2000, Euridice

Lecturi în cenacluri, cluburi: Litere 2000, Biblioteca de poezie, Club A, Euridice

Debut revuistic: Poesis (1997)

Debut în cenaclu: Interval (1997)

Debut on-line: Tiuk! (2001)

Debut sonor:-

Debut în volum: –nu

Debut underground: – carnet carmen (februarie 2002)

la douăzeci de ani undeva în spatele măduvei

creşte o pată mare o scară murdară care duce în

camere goale

şi mari

cine vrea să trăiască sfîrşeşte prin a-şi rupe gîtul

sau toamna adunînd ştiuleţii de porumb

ca să-şi facă din el căsuţe de jucărie.

aici se scrie

                         jurnalul celor gazaţi de două săptămîni

e sărbătoare

ai ieşit ai văzut te-ai făcut praf

veghind în preajma torţelor de nartex avîntat.

fetiţa nu înţelege că nu se poate trăi

fiindcă aşa ceva nu există

există cimitirul                            sudoarea

există o casă                          o facultate

o linişte mică un zîmbet discret

o oboseală ciudată în oase.

.

fetiţa stă pe marginea patului priveşte

din încheietura mîinii stîngi porneşte o ţară

în care se cultivă zarzavaturi şi flori.

pe încheietura mîinii drepte cineva din aceeaşi

specie a scris

FERICIRE by nekro.

II. Topuri:

1. Edituri: Paralela 45, Humanitas, Polirom, Vinea

2. Reviste literare: Interval, Vatra, Lettre internationale, Echinox, Apostrof

3. Cartea de poezie (1990-2002): Iedul fără ieşire (Ioan Es. Pop), Mutilarea artistului la tinereţe (Mariana Marin), Cartea războiului (Ştefan Baştovoi), Vals (Nicolae Fechete), We all live in a yellow submarine (Judith Meszaros), Manifest anarhist şi alte fracturi (Marius Ianuş), Borcane bine legate. Bani pentru încă o săptămînă (Dan Sociu), Jucăria mortului (Constantin Acosmei)

IV.

1. Ce ţi se pare în regulă în literatura română actuală? Prea puţine lucruri ca să le mai scriu. Excepţiile, na. Şi scriitorii mei preferaţi.

2. …în neregulă? Lipsa de inteligenţă /cultură / adecvare a multora dintre scriitori / editori. Orgoliul combinat bizar cu o mare obedienţă. Caracterul de comunitate mică, patriarhală, în care fiecare trebuie să ştie de cine aparţine şi de cine trebuie să se ia. Nulităţile care se imaginează inovatoare, cei care „nu citesc ca să nu fie influenţaţi” şi cei care îi creditează. Tinerii care se poartă ca nişte bătrîni şi invers (adică ăia care agaţă prin cenacluri). În rest… „oamenii sînt o specie admirabilă / dar nu trebuie să generalizăm”. (I. Moldovan)

3. Ai vrea să trăieşti din scris? Da. Însă nu cred că pentru mine acum e posibil acest lucru. Adevărul e că nu prea ştiu oricum din ce să trăiesc.

4. Cum cuantifici performanţa în literatură ? (premii, număr de cititori, statut literar…) Nu aşa, sau foarte puţin aşa. Să fii inventator sau maestru, nu epigon, generator de mode sau celelalte categorii enumerate de Pound (şi citate de Al. Muşina de cîte ori are ocazia).

5. Ai un model de performanţă? Mai multe. Un model de performanţă – Bacovia. un alt model de (altfel de) performanţă – M. Cărtărescu.

6. Ce ar trebui să includă un management literar performant?  Mai mult profesionalism şi mai multă inteligenţă.

V. Un autoportret, planuri de viitor

„Şi tocmai acum raţiunea mea sîngerează

                                              peste singura mea

reprezentare despre liniştea sufletească

un soldat cu părul alb pieptănîndu-se în

            ferestrele mici şi blînde ale băii comunale

he,he mîine dimineaţă voi prinde un cîine roşcat

          de un picior şi rotindu-l deasupra capului ca pe o elice

cu adevărat o să mă înalţ la cer.” (Ion Mureşan)

decembrie 1, 2007

poZa zilei (de la Gaudeamus)

Filed under: Aproape de scriitori,camera literară foto,poZa zilei,Scriitori — miculftiriadi @ 9:41 pm

gaudeamus-25112007-004.jpg

Miruna, cartea si O. Soviany

octombrie 12, 2007

poZa zilei (Mirceşti – mormântul lui Vasile Alecsandri)

Filed under: camera literară foto,poZa zilei,prin cimitirul literaturii,Scriitori — miculftiriadi @ 6:03 pm

traseu-121.jpg

« Pagina anterioarăPagina următoare »

Blog la WordPress.com.