sau despre cum se vede relaţia autor-editor-promotor în România
un turneu improvizat de lectură care vrea să-l pună în dificultate pe autor.
o lecţie (pre)dată maeştrilor editoriali.
fetiş tur 2003, Turneu improvizat de lectură prin Bucureşti
„Dacă, în general, atribuim plăcerea noastră unui motiv sau altuia toţi odată, uneori ne trezim confruntaţi cu irezistibile prezenţe totemice în cele mai demodate sau de prost gust ipostaze, prezenţe totemice care ne agresează constituţia mai mult sau mai puţin firavă (dar incontestabil raţională), declanşează o furtună magnetică absolut subiectivă, personală, familială, de cele mai multe ori deloc sau prost percepută de alţi oameni decât cel care concret resimte cataclismul constituirii propriei sale lumi” (Fetiş, pag 6)
Descrierea proiectului
Fetiş tur este o campanie de promovare a unei cărţi de poezie. Volumul, premiat în 2001 cu premiul naţional pentru debut Mihai Eminescu (Botoşani).
Etape: Răzvan Ţupa vs. Autor; Autor vs Fetiş; fetiş & Răzvan Ţupa
Ziua 1 Autorul singur – confesiune/teren viran
„Ziua când nu mai sunt poveste aşchiile părăsesc aşchierea şi apusul cristal împarte privirea pe ziduri” (pag 12)
A doua zi – fantoma cărţii/ blocul în construcţie
„şi nu mai ticluieşti nici un decor ştii că scena este acolo
vai de capul ei cu oamenii aceia înghesuiţi gata de filmare” (marile operaţiuni)
A treia zi – Bloc start
„ore întregi stăm cum s-ar spune degeaba” (pag 22)
spaţii de desfăşurare: hol, lift, cutii poştale, subsol, terasă, bucătăria administratorului
Stimaţi locatari, vă solicităm să participaţi la turneu, după următorul program afişat:
10-10.15 la cutiile poştale
10.20-10.30 – în lift
10.35 – 10.45 – la subsol
11.00-11.10 – pe treptele dintre etajele 2 şi 3
11.20 – 11.25 – la ghivecele etajului 4
11.40 – banca din faţa blocului
A patra zi – Oficializarea
„abţibilduri cu peisaje portrete şi busturi minuscule delicate fer-
mecătoare cine tace aici? şi nu face nici o mişcare deasupra
ceştilor moi cu toarte dintr-un fel de emulsie acustică ornamente
ale fanteziei tale în extensie ameninţătoare peste fiecare sunet! (pag 47)
USR, Muzeul literaturii
A cincea zi, prima noapte, ziua a şasea – Fetiş urban
„o să-mi crească un corp uriaş din cap o să se desfacă deasupra
oraşului
nu-i nevoie să mă crezi o să vezi atunci o să plouă cum n-a mai
plouat niciodată” (pag 56)
ora zero – mijloace de transport în comun la km 0
ora 1 -Palatul Telefoanelor, TNB
ora 2 – Piaţa Presei libere, Ministerul Culturii, Muzeul Satului, Arcul de triumf, Palatul Victoria
ora 3 – Primărie, Cinematecă, Cişmigiu, BNR, Biblioteca Naţională, Mitropolie, Palatul Parlamentului
ora 4 – Stadion Dinamo, Piaţa Obor, cabina ProTV, Foişorul de foc
ora 5 – pod Dâmboviţa, Grădina Botanică, cămin Grăzăveşti
ora 6 – McDonald’s, maşini buşitoare Tineretului, Crematoriu, cimitir
…………
ora 12 – pauză de masă
orele 14-16 somnul autorului
Ultima zi – punct informativ
„o să ieşim de aici o să mergem fiecare la treburile lui o să fim
întrebaţi ce s-a întâmplat cine ameninţa cu arma aceea şi
fiecare o să creadă că el ea însuşi însăşi a avut ideea” (pag 18)
Răzvan Ţupa:
„a cui ar putea să fie acţiunea în faţa căreia ne aflăm: a textului pe care îl citesc sau a celui care pus în faţa acestei lecturi poate să creadă orice? Nu o să hotărâm deocamdată asta, de oricare parte ar fi acţiunea, cu siguranţă ea o să fie de partea poeziei. Cineva îşi riscă poezia (eu sau tu) şi asta se întâmplă în continuu, dar acum se vede mai clar, ameţitor de clar până la sunet şi gest articulate”
un cristian
„…să rezum povestea? Fetiş, păianjenul, generează fetiş tur, pânza. Un experiment ca o scenă ambulantă care vrea să refacă atmosfera auctorială şi adună momeli pentru întâlnirea (iniţiatică?) cu autorul-devorator. O luptă (a cărţii) cu somnul inerent al protagonistului ei. o fragilă pânză, care ţesută şi abandonată voluntar de creator are suficiente resurse de seducţie. Între utopic şi parodic, o tentativă de asfixiere a autorului cu sforile propriei cărţi”.
Autorul singur – confesiune/teren viran
Lasă un răspuns