Dumitru Crudu

concept editorial underground Ridicat de ia însuşi

în Micul Ftiriadi, volantă săptămînală cu aer(e) literar(e), nr. 0, 1 aprilie 2003

Baza de date – Autori

I. Fişa individuală

Nume: Crudu

Prenume: Dumitru

Pseudonim(e) literar(e): foarte multe

Data naşterii: 8 noiembrie 1967

Cărţi publicate (titlu, an, editura, tiraj – cînd e cazul): Falsul Dimitrie (poezie), ed. Arhipelag, Tg.Mureş, 1994; E închis vă rugăm nu insistaţi (poezie), ed. Pontica, Constanţa, 1994; Şase cînturi pentru cei care vor să închirieze apartamente (poezie), ed. Paralela 45, Piteşti, 1996; Crima sîngeroasă din staţiunea violetelor (teatru), ed. Arc, Chişinău, 2001; Salvaţi Bostonul (teatru), ed. Cartier, Chişinău, 2001

Piesa America unu a apărut în antologia piesei scurte din Europa Centrală şi de Est, Milano, Italia; Piesa Un vals de adio aproape ca în Bertolluci a fost inclusă într-o antologie care a văzut lumina tiparului la Botoşani, România şi într-o culegere electronică apărută sub egida Teatrului Invizibil din Cluj. A fost tradus în franceză, italiană, germană, rusă, maghiară şi engleză.

II. Premii obţinute: Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (filiala Braşov), 1995; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 1995; Premiul pentru experiment al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO), 1997; Premiul doi al Ministerului Culturii din Republica Moldova, Concursul de Dramaturgie, 1999; Premiul întîi al Ministerului Culturii din Republica Moldova, Concursul de Dramaturgie, 2001; Premiul Concursului de Dramaturgie din Botoşani, 2001; Premiul Departamentului de tineret al Republicii Moldova, 2001

Colaborări: Vatra, Contrafort, Basarabia

Cenacluri frecventate: Interval din Braşov

Lecturi în cenacluri /cluburi: Interval din Braşov

Debut revuistic: Calende, Piteşti, 1992

Debut în cenaclu: Interval, 1992

Debut on-line (reviste literare on-line): Tiuk!, 2002

Debut sonor: Radio Iaşi, piesa Accidentul…

Debut underground: aştept să debutez

Debut în volum: Falsul Dimitrie, 1994

 Colocviul Tinerilor Scriitori, mai 2007, Cluj

III. Topuri

poezie (1990-2002): Ianuş, Sandu Vakulovski, Mihai Vakulovski, Ştefan Baştovoi, Iulian Fruntaşu, Ruxandra Novac, Irina Şipeţean, Ghenadie Postolache, Nicolae Fechete, Florin Oancea

Edituri: Cartier

Reviste literare: Vatra

IV. Întrebări cu răspuns opţional:

1. Ce ţi se pare „în regulă” în literatura română actuală? Cearta dintre neomoderni, postmoderni şi cei tineri.

2. Ce ţi se pare „în neregulă”? (ce te intrigă/nemulţumeşte/”atacă”) Mă nemulţumeşte şi mă atacă izolarea la care este condamnat scriitorul român şi lipsa de circulaţie a textelor pe care le produce.

3. Ai vrea să trăieşti din scris? (dacă da, cum vezi posibil acest lucru?) Sigur că aş vrea să trăiesc din scris şi mă solidarizez cu Mircea Cărtărescu şi propunea pe care acesta a făcut-o ca toţi cei care scriu să declare un fel de grevă japoneză şi să nu mai publice sau să apară la televiziune dacă nu vor fi plătiţi pentru asta. Este anormal ceea ce se întîmplă acum, cînd meseria de scriitor a devenit una secundară, cînd mai întîi eşti ziarist sau profesor şi în timpul liber eşti prozator sau dramaturg. Ar trebui să fie invers. Din păcate însă, în cultura noastră editorul şi criticul literar sînt mai importanţi decît prozatorul şi poetul, iar regizorul este mai important decît dramaturgul. Am ferma convingere că scrisul ar trebui să devină o meserie rentabilă care i-ar putea ademeni pe acei care vor să facă bani. Acest lucru ar fi posibil printr-o regîndire a funcţiilor literaturii. Ar trebui ca literatura să ajungă din nou în avangarda realităţii. Numai în cazul acesta, în opinia mea, cărţile se vor cumpăra ca pîinea caldă. Dar aceasta nu e singura soluţie. Sînt cu mult mai multe, bineînţeles.

4. Cum „cuantifici” performanţa în literatură ? (premii, nr de cititori, statut literar…) Performanţa în literatură poate fi cuantificată după rezonanţa experimentală, estetică şi socială a textelor pe care le scrii. Fără doar şi poate că sînt şi texte produse acum şi care vor împuşca mult mai tîrziu. Premiile literare sînt, de cele mai multe ori, împărţite între tot felul de grupări literare. Chiar şi jocul hazardului este exclus aici. Nu este vorba neapărat despre cutare sau cutare scriitor, ci despre gaşca ascunsă în spate. Poate, de aceea, premiile literare nici nu mai reuşesc să impună operele literare şi să contribuie la epuizarea tirajului din librării, ci numai să conserve ierarhiile literare existente deja.

5. Ai un model de performanţă? Mircea Cărtărescu, Saviana Stănescu, Alina Nelega, Marius Ianuş şi Sandu Vakulovski.

6. Ce ar trebui să includă un management literar performant? Un management literar performant ar trebui să împletească munca de sociolog, producător de reclamă, comerciant, cu cea ce critic. Ar trebui să descopere numitorul comun între orizontul de aşteptare al publicului şi zonele nedefrişate din literatură.

V. 1. Un autoportret: Scriu teatru pentru cei plecaţi din Republica Moldova şi din România.

2. Un portret al generaţiei (unde şi cu cine te-ai încadra): Portretul generaţiei mele se află într-o continuă mişcare, de aceea, nici nu aş putea spune mare lucru despre asta. Cu toate acestea, îmi plac foarte tare acei scriitori tineri care iubesc viaţa şi oamenii din ţara asta. Îmi plac acei scriitori care iubesc oamenii de pe stradă, chiar şi dacă aceştia sînt tîlhari sau vagabonzi. Îmi plac acei scriitori care şi-au păstrat o anumită nebunie în ei şi care nu şi-au pierdut gustul aventurii. Îmi plac acei scriitori care iubesc să călătorească prin ţară de dragul de a-l vedea la Cluj pe Sandu Vakulovski sau pe Marius Ianuş la Bucureşti. Din păcate însă, asemenea scriitori sînt foarte puţini.

VI. 1. Ce-mi propun/doresc eu ca scriitor? Îmi propun să scriu o literatură fracturistă, care i-ar putea face pe oameni să iubească pînă şi cel mai neînsemnat orăşel prin care trec sau în care trăiesc. De exemplu, orăşelul Corneşti din Republica Moldova.

2. Ce-ţi doresc eu ţie, cititorule? Ce nu i-aş dori (vreodată)? Să citească acest interviu.