Editura Polirom a lansat în luna septembrie primul volum din seria celor trei de Memorii, pe care Cicerone Ioniţoiu le are în lucru. Persecutat politic pentru că a făcut parte din elita tineretului ţărănist, Cicerone Ioniţoiu a reuşit să plece la Paris în 1979, de unde avea să coordoneze o bună parte din activitatea exilului autentic.
Joi, 1 octombrie, Observator cultural vă propune un amplu interviu cu unul dintre cei mai autorizaţi reprezentanţi ai deţinuţilor politici, „sursa” cea mai sigură pentru multe bibliografii şi liste ale victimelor şi torţionarilor. Apropiat al lui Corneliu Coposu şi bun cunoscător al frământărilor PNŢCD-ului, Cicerone Ioniţoiu spune adevărul despre teroarea din ţara sârmelor ghimpate.
La 40 de ani aveaţi 10 ani de puşcărie executaţi.
Oradea, Jilava, Peninsula, Poarta Albă, Aiud.
Cum era la Peninsula ? Unii spun că era chiar un lagăr de exterminare. Volumul de muncă era foarte mare şi hrana foarte puţină.
A fost poate prima mare închisoare de muncă forţată. Muncă la roabă, săpături… Se înfiinţase-n 49 şi funcţiona ca un lagăr de exterminare. Avea la comandă un fost hamal din portul Constanţa, plutonierul Dobrescu şi era vestită pentru tortura de la locul de muncă. De exemplu, Ion Ghinea bătea şi coordona munca forţată cu îndemnul « dai pînă mori ». În 51, în locul lui Dobrescu a venit alt hamal, Zamfirescu. Ăsta bătea rar şi zdravăn. În plus, îi plăcea frigul. Te trezeai la carceră în cămaşă şi zeghe pe timp de iarnă. După el a venit şef un şofer, Tiberiu Lazăr. Se exersase la Gherla şi la Făgăraş. Avea altă regulă, foarte strictă: « Numai eu am voie să bat ».
A fost de exterminare pînă la un moment dat. Lucram cu jugul după gît, iar cînd eram epuizaţi ne puneam cîrpe şi prosoape, le legam de coarnele roabei şi împingeam cu mîinile pînă cădeam. Mîncarea era de exterminare. Ca şi bătaia. S-au adus unii dintre torţionarii de la Piteşti. Au făcut brigăzi speciale şi l-au torturat pe doctorul Simionescu, pe Piţigoi, fost deputat naţional ţărănist. Iar Sică Enăchescu, unul dintre studenţii torţionari de la Piteşti, nepotul lui Piţigoi, le-a cerut ca unchiul său să fie repartizat la brigada lui, pentru a-l putea tortura. Acestui Sică Enăchescu după ce a ieşit din puşcării, i s-a dat voie să facă Medicina şi a fost doctor la Mizil după ’64.
un interviu de Adrian Spîrchez şi un cristian
Lansarea primului volum de „Memorii”
uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le! 