uncristian / Literatura ca un hobby? Da, dom'le!

Iunie 25, 2008

Petru Cimpoeşu la Formula 1 (Observator cultural)

Filed under: Proiecte — miculftiriadi @ 11:11 pm

Deocamdată doar un semnal. Ţin să le mulţumesc celor care au trimis întrebări în ultimele două săptămîni  (white noise, Cristina Ispas, Bogdan Stan, Iulia Donose, dau doar cîteva nume) şi celor mai activi (peste 5 întrebări/om) care au intrat azi în dialog cu Petru Cimpoeşu (Marius Ianuş, Ovia Herbert, Irina Petrişor, Cristina Dăscălescu, la o primă strigare). Am fost întrebat de ce chat-ul s-a ţinut pe cele două adrese de messenger afişate din timp (unde a fost cazul ne-am folosit de conferinţă), răspuns care a venit prompt din partea administratorului de site, Ovidiu Drăghia, care ştie statistic că 90% dintre românii care au o identitate pe net, o au pe yahoo, ceea ce explică folosirea messengerului. Poate că la următoarea ediţie vom introduce şi chat-ul propriu-zis, pentru a vizualiza întreaga listă de participanţi, această primă ediţie fiind una de tatonare şi oarecum experimentală. Din fericire, au venit întrebări (doar telefonul n-a sunat), iar autorul a avut generozitatea să suporte patru ore sesiunea deschisă.

La care dintre cărţile publicate ţineţi cel mai mult? Există una pe care n-aţi fi vrut s-o scrieţi? (prin telefon, Lucia Neagu)

Petru Cimpoeşu: Ţin cel mai mult la Povestea Marelui Brigand. Îmi asum toate cărţile mele, cu erorile lor. Erou fără voie a apărut într-un context complet nefavorabil. Poate că m-am grăbit să o public dar cred că e o carte lizibilă şi la ora actuală.

Marius Ianus (25.06.2008 14:14:52): Sinteti multumit de calitatea traducerilor cartilor dumneavoastra? Am inteles ca in Cehia Simion liftnicul e foarte apreciata…

Petru Cimpoeşu (25.06.2008 14:17:08): am impresia ca traducerea e mai buna decat originalul

(25.06.2008 14:17:19): pentru ca in Romania n-a fost asa de apreciata ca in Cehia

 

Două pagini cu text şi poze în numărul viitor din Observator cultural

 

 

 

 

 

 

 

Iunie 24, 2008

interviu cu Iulia Dondorici, agent literar al lui Petru Cimpoeşu în spaţiul german

Filed under: Interviu,Iulia Dondorici,Proiecte — miculftiriadi @ 7:42 pm

Iulia DONDORICI: Încercăm să facem cît mai mult PR pentru autorii noştri, şi editurile văd acest lucru cu ochi buni
interviu de un cristian

un cristian: Cum nu cunosc foarte mulţi agenţi literari (ca sa fiu sincer, nu cunosc nici unul), mi se pare ok să începem cu statutul de agent literar. Ce-nseamnă să fii agent literar?
Iulia Dondorici: Există mai multe genuri de agenţii (de autori, de licenţe etc.) Noi am început prin a reprezenta scriitori români în spaţiul de limbă germană; pînă în prezent e vorba de Ana Maria Sandu, Ion Manolescu şi Petru Cimpoeşu. O să ne extindem cu carte de specialitate şi carte pentru copii. Avem şi un site cu informaţii generale şi de ultimă oră despre literatura română şi despre autorii noştri: http://www.rumaenische-literatur.de.

un cristian: De cînd practici meseria şi de ce ţi-ai ales-o?
Iulia Dondorici: E un domeniu relativ nou în România, acesta al agenţiilor literare, nici in Germania nu e la fel de răspîndit ca in Statele Unite, de pildă, unde peste 80% din cărţile care apar sînt propuse editurilor de agenţii literare. Nu e propiu-zis o meserie, şi nici nu ştiu dacă a fost o alegere ca atare. Totul a început la sfîrşitul anului trecut cu romanul Anei Maria Sandu, “Fata din casa vagon” (Polirom, 2006). Citindu-l, mi-a plăcut foarte mult şi mi-am dorit să-l traduc în germană. Aşa am început să caut edituri interesate. Cîteva luni mai tîrziu am cunoscut-o şi pe Nadine Lipp şi în prezent lucrăm împreună. Ea e de profesie filolog, originară din Timişoara, şi foarte pasionată de literatura română. În plus, are deja experinţă în munca de editură (traduceri, lectorat, promovare de carte).

un cristian: Bun, de la traduceri la impresariere, cam ăsta e drumul. Şi cum “terenul” e liber, negocierile sînt în desfăşurare. Că tot ziceai de raritatea “agenţilor” din ţară, cîte agenţii literare există în România (sau cîţi agenţi?)
Iulia Dondorici: Eu ştiu două agenţii în România, e posibil să fie mai multe. Una e Sun Agency, dar ei nu promovează literatura, şi Kessler Agency, care reprezintă edituri străine în România.

un cristian: Reprezentaţi autorii doar în afară sau şi-n ţară?
Iulia Dondorici: Deocamdată acţionăm numai în spaţiul german (Germania, Elveţia, Austria). Poate că pe viitor o sa ne profilăm şi în România. Există foarte multă literatură germană contemporană de calitate, care nu este tradusă la noi şi e pacat. În comparaţie cu literatura americană, de pildă, literatura germană e sub-reprezentată.

un cristian: De cînd îl impresariaţi pe Cimpoeşu?
Iulia Dondorici: Din ianuarie anul acesta.

un cristian: Voi l-aţi contactat sau editura Polirom v-a contactat? Mai exact, cum vă alegeţi autorii?
Iulia Dondorici: Noi l-am contactat pe Petru Cimpoeşu, dar, bineînţeles că sîntem în contact şi cu Editura Polirom. Importantă e calitatea estetic-literară a operelor, apoi bineînţeles că alegem acei autori despre care credem că ar putea fi interesanţi pentru publicul şi editurile germane. Şi apoi trebuie să vrea şi autorii să colaboreze cu noi. De fapt, e o situaţie oarecum ciudată: în mod normal, autorii îşi aleg o agenţie şi o contacteaza pentru a fi reprezentaţi de ea, noi facem invers.

un cristian: Doar că practica asta nu prea are cum să vină din partea autorilor români, care nu prea au la cine să apeleze… La Viena, la invitaţia ICR-ului, Petru Cimpoeşu a citit un fragment tradus de tine.
Iulia Dondorici: Este vorba de un fragment din romanul “Simion liftnicul” tradus de d-na Aranca Munteanu (o excelentă traducătoare din limba română din Viena) şi citit la ICR Viena. Ei au în prezent o serie de lecturi cu autori români. Un alt fragment din acelaşi roman a fost tradus de mine şi publicat în “Aurora. Magazin für Kultur, Wissen und Gesellschaft”. Aceasta e o revista online care acordă atenţie specială literaturii şi culturii române.

un cristian: Atunci v-aţi cunoscut sau vă ştiaţi dinainte?
Iulia Dondorici: Îl cunoşteam dinainte pe scriitorul Petru Cimpoeşu, pe care îl apreciez în mod deosebit. În special ultimele lui romane cred că ar vor putea avea succes în Germania.

un cristian: Un spaţiu care nu e tocmai străin autorilor români, vezi traducerile din Cărtărescu, Nora Iuga, nu mai vorbesc de prezenţa Hertei Muller…
Iulia Dondorici: Da, sigur că nu e străin, însă literatura română e foarte slab reprezentată în Germania, chiar în comparaţie cu alte literaturi est-europene. Cu literatura poloneză sau cu cea maghiară, de pildă, nici nu suportă comparaţie. De fapt, se poate spune că abia apariţia primului volum din “Orbitorul” lui Cărtărescu în traducere germană a atras atenţia cu adevărat asupra literaturii române unor cercuri mai largi de cititori şi editori. Dar acesta este abia primul pas, iar pînă la impunerea literaturii române contemporane ca o mărime constantă pe piaţa de carte germană mai este un drum foarte lung.

un cristian: Petru Cimpoeşu a semnat un contract de impresariere sau v-a mandatat să-i căutaţi o editură în spaţiul german?
Iulia Dondorici: Exact, ne-a mandatat să căutăm o editură pentru romanele sale.

un cristian: Puteţi negocia doar traduceri sau şi apariţii în reviste, TV, radio, prezenţe la tîrgurile de carte?
Iulia Dondorici: Şi, şi.

un cristian: Lucraţi procentual (cotă parte din viitoarele contracte) sau pe sumă fixă?
Iulia Dondorici: Agenţiile serioase lucrează exclusiv procentual. Prin urmare, şi noi facem la fel. 10% din drepturile de autor. Se practică între 10 şi 20%.

un cristian: Concret, ce s-a obţinut pînă acum? (fără să dăm nume sau să anticipăm ce încă nu e parafat).
Iulia Dondorici: În privinţa romanului “Simion liftnicul” sîntem în discuţii cu cîteva edituri care ar fi interesate să-l publice.

un cristian: Cam cît de des comunicaţi cu autorul şi care sînt “termenele” şi “conditiile” lui? Bănuiesc că există, dincolo de orizontul de aşteptare şi o limită de aşteptare…
Iulia Dondorici: Sîntem în Berlin. De cîte ori e nevoie, depinde, uneori şi la citeva zile, alteori într-un interval de cîteva săptămîni sau chiar o lună, ţinem legătura. Se poate spune că există un interes pentru literatura română pe piaţa germană, mai crescut decît acum 2-3 ani, să zicem. Totuşi literatura română e un risc pentru editorii germani, de aceea se hotărăsc mai greu la început. Noi încercăm să facem cît mai mult PR pentru autorii noştri, şi editurile văd acest lucru cu ochi buni. Contractele sau întelegerile sînt pe un an, respectiv pe doi ani, şi se prelungesc de comun acord.

un cristian: Vă propuneţi nu doar să aduceţi autori români pe piaţa germană, ci să şi traduceţi autori de limba germană în România. Cam la cine v-aţi orientat dintre autorii germani?
Iulia Dondorici: Partea a doua e deocamdată mai mult în stadiu de intenţie. Personal aş vrea să traduc de pildă o scriitoare cum e Carmen Francesca Banciu, o scriitoare de limba germană din România, care la la ora actuală e foarte bine receptată în Germania. Dar există, de pildă, chiar volume individuale sau colective ale Grupului de Acţiune Banat, de pildă, care ar fi de interes major pentru istoria literaturii române şi care nu sînt accesibile decît în germană (şi astfel sînt ca şi inexistente, de fapt). Sau un roman foarte bun al Katharinei Hacker, “Die Habenichtse”, care a obţinut într-unul din anii trecuţi şi un foarte important premiu literar. De asemenea, autori mai vechi cum ar fi Christa Wolf nu sînt nici ei traduşi. Dacă tot a venit vorba de Christa Wolf, de pildă “Ein Tag im Jahr”, ultima ei carte importantă, ar fi extrem de interesantă şi pentru cititorii români, pentru că are de-a face cu experienţa comunismului în fosta RDG şi cu problemele tranziţiei. E foarte accesibilă şi, repet, ar fi interesant să o avem în româneşte, căci Christa Wolf are o privire şi o evaluare personală, extrem de critică, atît a trecutului (comunist), cît şi a prezentului şi a sistemului capitalist. Şi bineînţeles, lista ar putea continua, ne aştaptă o muncă de traducere extraordinară din germană, care ar trebui măcar începută. Mai ales că există şi programul de finanţare a cărţii germane al Institutului Goethe.

un cristian: Cum se lucrează cu autorul Petru Cimpoeşu?
Iulia Dondorici: E o muncă foarte plăcută şi am fost cu toţii entuziasmaţi că putem colabora. Are şi un umor deosebit.

un cristian: Vă axaţi doar pe autori români contemporani?
Iulia Dondorici: Nu. Ne vom ocupa şi de carte pentru copii şi carte de specialitate. De asemena, două autoare care pe mine mă interesează în mod deosebit sunt Lena Constante şi Jeni Acterian. Dar, sigur, literatura contemporană e foarte vie şi ne interesează în mod deosebit.

un cristian: Dacă tot sîntem în plin campionat european de fotbal, am să amintesc aici o fraza a unui antrenor, al ruşilor, care ar fi spus că-n afara timpului în care doarme, se dedică exclusiv jucătorilor pe care-i are la dispoziţie. Crezi că lucrul în echipă, cu autorul şi pentru autor, înseamnă şi o relaţie personală foarte bună cu acesta sau doar cu cărţile lui? Vă alegeţi autorii şi prin prisma carismei acestuia, nu doar a valorii cărţilor pe care el le scrie?
Iulia Dondorici: Absolut, şi o relaţie personală foarte bună cu autorul. Colaborarea autorului cu agentul este în primul rînd o relaţie bazată pe încredere. De aceea, noi şi luăm legatura cu autorii, în primul rînd, şi apoi cu editurile, care administrează licenţele de traducere. Prima condiţie e să credem în valoarea şi succesul posibil al cărţilor respective pe piaţa germană. Apoi luăm legătura cu autorul şi, dacă simţim că putem colabora, atunci ajungem repede la o înţelegere.

Iulia Dondorici, născută în Tîrgovişte, în 1979. Studii de filologie română, engleză şi germană la Bucureşti şi Berlin. Din 2004, doctorat pe tema „Imagini ale corpului în literatura românească interbelică“ la Universitatea Humboldt din Berlin. Numeroase articole şi recenzii în „Observator cultural“, „Literaturkritik.de“ şi „Aurora. Magazin für Kultur, Wissen und Gesellschaft“.

Nadine Lipp, născută în Timişoara, în 1979. Studii de filologie franceză, germană şi spaniolă la Göttingen, Toulouse şi Berlin. Colaborări la editurile Wallstein şi Matthes & Seitz Berlin. Colaboratoare la Wissenschaftskolleg zu Berlin şi la Colegiul Noua Europă, Bucureşti. Traduceri din franceză şi română.

Iunie 15, 2008

Petru Cimpoeşu vine la Observator cultural (ediţia inaugurală a Formulei 1)

Filed under: Proiecte — miculftiriadi @ 4:00 pm

Chat cu scriitori români începe miercuri, 25 iunie, cu Petru Cimpoeşu.

Între 12.00-16.00, în redacţia Observator cultural puteţi intra în direct cu scriitorul.

Până atunci, aştept întrebări pe adresa un_cristian@yahoo.com sau, zilnic, între 13.00 – 15.00, la 0212308444

Formula 1 face parte din cele cinci „formule” de promovare pe care le veţi regăsi în proiectul intitulat generic „Literatura română scrie pe mine”. Dacă Formula 3 a fost deja „testată” (scriitori în oraş, varianta Sibiu: Doina Ioanid, Vasile Ernu şi Caius Dobrescu), cu celelalte vă veţi familariza în cel mai scurt timp. În redacţie sau în bar, pe hârtie sau pe net, video sau audio, cei mai importanţi scriitori români (şi nu numai) vor regăsi în aceste cinci „formule” un spaţiu în plus de vizibilitate.  

Iunie 14, 2008

Nora Iuga, Octavian Soviany, Răzvan Ţupa la Galeria Montage

Filed under: camera literară foto,Scriitori — miculftiriadi @ 9:15 pm

Joi, 5 iunie, de la ora 22.00, în prima seară a celor trei nopţi albe ale Galeriei Montage, Nora Iuga, Octavian Soviany şi Răzvan Ţupa au răspuns invitaţiei „Observatorului cultural”, susţinând recitaluri până spre ora 1. S-a citit, s-a ascultat jazz, s-a pictat şi s-a băut bere pe socoteala gazdei, Daniel Divrician, căruia îi mulţumesc pentru receptivitate.

unsprezece pentru „11” (Elena Vlădăreanu, Igor Mocanu, Marius Chivu, Doina Ioanid, Daniel Cristea-Enache, Mihail Vakulovski, Dan Sociu, Viviana Muşa, Constantin Vică, Oana Ninu, Răzvan Ţupa)

Filed under: unsprezece pentru "11" — miculftiriadi @ 11:09 am

Iunie 12, 2008

Alex Matei – „Ultimile zile din viaţa literaturii”

Astăzi s-a lansat la Institutul Francez volumul „Ultimele zile din viaţa literaturii” (editura Cartea Românească, colecţia Noua critică & istorie literară.) 

Iată câteva imagini video cu Sorin Antohi şi Paul Cernat.

Iunie 11, 2008

unsprezece pentru „11”

Filed under: camera literară foto,Scriitori,unsprezece pentru "11" — miculftiriadi @ 10:17 pm

urmează filmul şi poza apărută deja în „Observator cultural”. Iată şi alte fotografii. Un proiect independent prin care scriitori, reviste şi edituri urează echipei naţionale de fotbal succes la Euro 2008.

 

Colocviul Tinerilor Scriitori -Iaşi, 2008 (Paul Cernat, Rita Chirian,Florin Partene, Bogdan Creţu, Emil Brumaru, Radu Vancu, Andrei Terian, Bianca Burţa-Cernat, Marin Mălaicu-Hondrari, Dan Coman, Chris Tănăsescu, Şerban Axinte, Angelo Mitchievici,Antonio Patraş, Mihai Iovănel, Marin Mincu,Mircea Ţuglea)

Filed under: camera literară foto,Scriitori,Scriitori români — miculftiriadi @ 2:14 pm

Constantin Vică – Suplimentul de cultură (unsprezece pentru „11”)

Filed under: unsprezece pentru "11" — miculftiriadi @ 8:01 am

 

Iunie 10, 2008

Viviana Muşa – editura Trei (unsprezece pentru „11”)

Filed under: unsprezece pentru "11",Viviana Muşa — miculftiriadi @ 6:40 pm

 N-am făcut niciodată nici un sport, am avut tot timpul scutire. Şi pentru că sînt leneşă, dar şi pentru că mi-e frică de competiţie. Timp de 10 ani după ce m-a ras Cărtărescu la cenaclul Litere n-am mai publicat nici un rînd scris de mine.

Pagina următoare »

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.